Active standing in administrative litigation for a public authority partner challenging a funding application rejection despite contractual limitations.

Şedinţa publică din data de 17 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 12.03.2019, sub nr. x/2019, reclamantul Judeţul Dâmboviţa, prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în calitate de Lider de proiect şi Lider al parteneriatului format din Judeţul Dâmboviţa, Municipiul Târgovişte şi Comuna Răzvad, conform Acordului de parteneriat nr. x, reprezentată prin dr. ing. A., Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, în baza art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si a punctului 8.4. din Ghidul Solicitantului, Condiţii Generale pentru accesarea fondurilor în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 (AM POR) şi cu Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, solicitând anularea scrisorii răspuns contestatar/OI nr. x/08.02.2019 prin care a fost soluţionată contestaţia nr. x/06.12.2018; anularea Scrisorii de respingere a cererii de finanţare CAE (Partea Întâi) înregistrată la Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia cu nr. x/29.11.2018; să fie obligate pârâtele să demareze faza de evaluare tehnico-financiară a proiectului, ca urmare a constatării îndeplinirii condiţiilor legale din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 721 din 04 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a Judeţului Dâmboviţa, respingând acţiunea formulată de reclamantul Judeţul Dâmboviţa prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice -Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020, şi Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal a declarat recurs reclamantul Judeţul Dâmboviţa prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei atacate, în sensul admiterii aciunii astfel cum a fost formulată.

Întemeindu-şi criticile pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut în esenţă recurentul - reclamant că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit normele de drept material prevăzute de art. 1 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 2 lit. a), p) şi r) din Legea nr. 554/2004.

Arată recurentul că soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a Judeţului Dâmboviţa şi de respingere a acţiunii, în considerarea de către instanţa de fond a faptului că Judeţul nu ar face dovada vătămării prin actele administrative contestate a unui drept ori interes legitim în sensul art. 1 alin. (1) şi alin. (2) şi art. Iit.a, lit. p), lit. r) din Legea nr. 554/2004, este neîntemeiată, fiind pronunţată cu interpretarea şi aplicarea greşită a acestor norme de drept material aplicabile speţei, având în vedere următoarele considerente:

U.A.T. Judeţul Dâmboviţa, în calitate de lider al parteneriatului constituit prin Acordul x, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Dâmboviţa nr. 185/201S, are calitate procesuală activă în cauză şi îndeplineşte condiţiile -yăzute de art. 1 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 2 lit. a), lit. r) din Legea nr. 554/2004.

Atât dreptul, cât şi interesul legitim public, vătămate prin actele administrative mestate, îşi găsesc reglementarea prin prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice şi Ghidului de finanţare POR 2018/6/6.1/5, referitoare la asocierea unităţilor administrative ntoriale în vederea promovării unor interese comune, respectiv realizarea în comun a unor lucrări de interes public şi accesarea de fonduri nerambursabile care să asigure finanţarea acestor lucrări cadrate proiectelor de dezvoltare ale unităţilor administrative teritoriale partenere.

Liderul Judeţul Dâmboviţa şi-a asumat drepturi şi obligaţii prin Acordul de Parteneriat, ument corespunzător cerinţei privind eligibilitatea proiectului conform Ghidului de finanţare POR 1876/6.1/5.

Mai susţine recurentul că, este adevărat că obiectivul nefinalizat pentru care s-a solicitat finanţarea se referă la lucrările contractate de Municipiul Târgovişte, prin contractul nr. x/08.06.2017, însă prevederea 11 din Acord nu exclude liderul asocierii în a promova acţiunea privind anularea actelor emise de pârâţi de respingere a cererii de finanţa pentru care a aplicat.

Prevederea din cuprinsul art. 11 a fost inserată în Acord pentru a fi aplicabilă în cazul în care, în derularea contractului de lucrări, ar fi intervenit situaţii litigioase în legătură cu care numai ile contractante (achizitorul Municipiul Târgovişte şi executantul lucrărilor) au drepturi şi lîgaţii în vederea soluţionării acestora.

Faţă de această situaţie, pentru Judeţul Dâmboviţa, în cadrul Acordului de parteneriat, nu ar fi avut cum să se prevadă vreo calitate în cadrul situaţiilor litigioase apărute în relaţiile cu executantul lucrărilor, atât timp cât nu este parte în contractul nr. x/08.06.2017, respectivul Acord de parteneriat nefiind contestat de pârâţii din proces.

Faţă de aceste considerente, apreciază că instanţa de fond greşeşte când reţine că determinarea titularului dreptului se face exclusiv pe baza interpretării contractului de lucrări pe care se fundamentează acţiunea, aceasta fundamentându-se, de fapt, pe prevederile Legii nr. 554/2004 şi ale prevăzute de Ghidul de finanţare POR 2018/6/6.1/5, prevederi încălcate de pârâţi prin emiterea actelor administrative contestate în cauză, acte care vatămă dreptul şi interesul legitim legitim public prevăzute de art. 1 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 2 lit. a), lit. r) din Legea contenciosului administrativ.

Solicită astfel admiterea recursului, casarea sentinţei, în sensul admiterii acţiunii, astfel cum a fost formulată de Judeţul Dâmboviţa, prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa.

Apărările formulate în cauză

Ambele autorităţi publice intimate - pârâte au formulat întâmpinări împotriva recursului promovat de reclamant.

În cadrul întâmpinării sale, intimata-pârâtă Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei de fond, ca temeinică şi legală.

Invocă dispoziţiile art. 11 din Acordul de parteneriat încheiat între UAT Judeţul Dâmboviţa, UAT Municipiul Târgovişte şi UAT Comuna Răzvad susţinând că UAT Dâmboviţa nu îndeplineşte cerinţa articolului 2 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 554/2004, în sensul că nu se încadrează în definiţia persoanei vătămate, aceasta nefiind titulara dreptului pretins în prezenta cauză, nefiind titularul unui drept real avut în vedere la emiterea autorizaţiei de construire nr. x din 05.08.2016 şi nedovedind un interes legitim în promovarea acestei acţiuni.

La rândul său, intimatul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate, ca fiind legală şi temeinică, apreciind că nu poate fi primit argumentul recurentei, în sensul că instanţa de fond ar fi interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 2 lit. a) şi lit. r) din Legea nr. 554/2004.

Răspunsul la întâmpinare

Deşi i-au fost comunicate ambele întâmpinări depuse de intimaţii - pârâţi, recurentul - reclamant nu a combătut apărările acestora în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispoziţiile art. 4711 alin. (4) din C. proc. civ., incidente şi în cazul recursului, conform art. 490 C. proc. civ.

Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data de 18 iunie 2020, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 17 mai 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, luând act de cererea recurentului - reclamant Judeţul Dâmboviţa prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi intimatului -pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, de judecare în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale litigiului, în conformitate cu dispoziţiile art. 494 din C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 394 din C. proc. civ., a reţinut cauza pentru a se pronunţa pe fondul recursului ce face obiectul prezentei judecăţi.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, de apărările din cuprinsul întâmpinărilori şi de normele legale incidente în cauza dedusă prezentei judecăţi, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Judeţul Dâmboviţa prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul Judeţul Dâmboviţa prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în calitate de Lider de proiect şi Lider al parteneriatului format din Judeţul Dâmboviţa, Municipiul Târgovişte şi Comuna Răzvad, a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 (AM POR) şi cu Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia:

- anularea Scrisorii răspuns contestatar/OI nr. x/08.02.2019 prin care a fost soluţionată contestaţia nr. x/06.12.2018;

- anularea Scrisorii de respingere a cererii de finanţare CAE (Partea Întâi) înregistrată la Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia cu nr. x/29.11.2018;

- să fie obligaţi pârâţii să demareze faza de evaluare tehnico-financiară a proiectului, ca urmare a constatării îndeplinirii condiţiilor legale din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii.

Prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Judeţul Dâmboviţa, invocată de pârâta Agenţia Pentru Dezvoltare Rurală Sud Muntenia şi a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, reţinând că, din interpretarea dispoziţiilor art. 11 din Acordul de parteneriat nr. x nu rezultă mandatul dat de membrii parteneriatului pentru U.A.T Judeţul Dâmboviţa de reprezentare în instanţă, din contră, acesta este chiar exclus.

Instanţa de control judiciar nu împărtăşeşte această soluţie, reţinând incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Din actele aflate la dosar, Înalta Curte reţine următoarea situaţie de fapt:

În speţă, parteneriatul format din U.A.T. Judeţul Dâmboviţa, U.A.T. Municipiul Târgovişte si U.A.T. Comuna Răzvad a depus spre finanţare în cadrul Axei prioritare 6 - Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională cererea înregistrată sub nr. x/16.07.2018, Cod SMIS 123922 privind obiectivul de investiţii "Modernizarea şi reabilitarea drumului de centură al Municipiului Târgovişte".

La data de 12.07.2018 între U.A.T. Judeţul Dâmboviţa, U.A.T. Municipiul Târgovişte si U.A.T. Comuna Răzvad se încheie Acordul de parteneriat nr. x pentru realizarea proiectului "Modernizarea şi reabilitarea drumului de centură al Municipiului Târgovişte", în care U.A.T. Judeţul Dâmboviţa, prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa are calitate de lider de proiect, U.A.T. Municipiul Târgovişte, are calitate de Partener 2 (U.A.T. Municipiu), iar U.A.T. Comuna Răzvad, are calitatea de Partener 3 (U.A.T Comună).

Potrivit art. 2 din Acord, "obiectul acestui parteneriat este de a stabili drepturile şi obligaţiile părţilor, contribuţia financiară proprie a fiecărei părţi la bugetul proiectului, precum şi responsabilităţile ce le revin în implementarea activităţilor aferente proiectului", descrise la art. 3.

Acordul se constituie anexă la cererea de finanţare (art. 2 alin. (2).

Parteneriatul celor trei unităţi administrativ-teritoriale are calitatea de solicitant în accepţiunea Ghidului solicitantului (Anexa 1 la Ordinul nr. 5275/12.07.2018 al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, modificat în forma valabilă la data depunerii cererii de finanţare - f. x al dosarului de fond).

După parcurgerea etapei de verificare a conformităţii administrative si a eligibilităţii, Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia a dispus respingere cererii de finanţare.

Prin Scrisoare de respingere a cererii de finanţare adresată recurentului - reclamant UAT Judeţul Dâmboviţa (fila x Volumul I din dosarul de fond) Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, Organism Intermediar, informează că, "în urma finalizării procesului de verificare a conformităţii administrative si eligibilităţii, proiectul propus a fost declarat neconform administrativ si neeligibil si nu va fi inclus în următoarea etapă a procesului de evaluare si selecţie" criteriul care nu a fost îndeplinit de către proiect fiind Criteriul nr. 11 din Grila de verificare CAE (partea întâi) - "Documente de proprietate", respectiv criteriul nr. B.1 - "Demonstrarea drepturilor asupra infrastructurii".

Împotriva Scrisorii de respingere a cererii de finanţare nr. x/29.11.2018, recurentul - reclamant Judeţul Dâmboviţa, prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în calitate de lider de proiect şi lider al Parteneriatului U.A.T. Judeţul Dâmboviţa, U.A.T. Municipiul Târgovişte si U.A.T. Comuna Răzvad, formulează contestaţia nr. 24393/06.12.2018, înregistrata la M.D.R.A.P. sub nr. x/10.12.2018 - f. x al dosarului de fond).

Ministerul Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 (AM POR) transmite recurentului - reclamant SCRISOAREA RĂSPUNS CONTESTATAR/OI nr. 20350/08.02.2019 prin care a fost soluţionată contestaţia nr. 24393/06.12.2018, aratând că "proiectul având titlul "Modernizarea si reabilitarea Drumului de Centura al Municipiului Târgovişte", SMIS 123922 se reîntoarce in procesul de verificare etapa întâi (CAE), respectiv acceptarea parţiala a contestaţiei cu reintoarcerea în procesul de evaluare/selecţie " - f. x al dosarului).

Judeţul Dâmboviţa, prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în calitate de Lider de proiect şi Lider al parteneriatului format din Judeţul Dâmboviţa, Municipiul Târgovişte şi Comuna Răzvad prin demersul judiciar ce face obiectul prezentei judecăţi solicită anularea celor două acte administrative mai sus menţionate, respectiv a Scrisorii răspuns contestatar/OI nr. 20350/08.02.2019 şi a Scrisorii de respingere a cererii de finanţare CAE (Partea Întâi) nr. x/29.11.2018, solicitând, deopotrivă să fie autorităţile pârâte să demareze faza de evaluare tehnico-financiară a proiectului, ca urmare a constatării îndeplinirii condiţiilor legale din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii.

Înalta Curte, trecând la analizarea sentinţei recurate prin raportare la criticile formulate de recurentul - reclamant şi la apărările din cuprinsul întâmpinărilor, în urma propriului demers de aplicare a cadrului normativ incident cauzei, la situaţia de fapt, contrar celor reţinute de judecătorul de primă jurisdicţie, constată că reclamantul Judeţul Dâmboviţa, prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, în calitate de Lider de proiect şi Lider al parteneriatului constituit prin Acordul nr. x, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Dâmboviţa nr. 185/2018, are calitate procesuală activă în cauză şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 2 lit. a) şi) din Legea nr. 554/2004, dreptul şi interesul legitim public, vătămate prin actele administrative contestate găsindu-şi reglementarea în prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi în prevederile Ghidului de finanţare POR 2018/6/6.1/5, referitoare la asocierea unităţilor administrative teritoriale în vederea promovării unor interese comune, respectiv realizarea în comun a unor lucrări de interes public şi accesarea de fonduri nerambursabile care să asigure finanţarea acestor lucrări încadrate proiectelor de dezvoltare ale unităţilor administrative teritoriale partenere, această calitate fiindu-i recunoscută chiar de autorităţile publice pârâte, prin emiterea celor două acte administrative ce fac obiectul prezentei judecăţi.

Înalta Curte reţine că în materia contenciosului administrativ, legitimarea procesuala activa derivă, aşa cum rezulta din prevederile art. 52 din Constituţie si art. 1 din Legea nr. 554/2004, din faptul vătămării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim; prin urmare, au calitatea procesuala activa în litigiile de contencios administrativ persoanele fizice şi juridice care se consideră vătămate în drepturile lor sau în interesele lor legitime.

Calitatea procesuală, potrivit art. 36 C. proc. civ., rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, iar raportat la acesta, nu s-au avut în vedere dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Calitatea procesuală este una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea acţiunii civile. Conţinutul acestei noţiuni este precizat în cuprinsul art. 36 din C. proc. civ., potrivit căruia "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

În consecinţă, calitatea procesuală este determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic de drept substanţial dedus judecăţii. Potrivit doctrinei, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, (1) orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. (2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că " Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.".

Art. 2 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ defineşte persoana vătămată ca fiind orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, lit. o) defineşte dreptul vătămat ca fiind "orice drept prevăzut de Constituţie, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ", iar lit. r) defineşte interesul legitim public fiind interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice.

Reţine astfel, instanţa de control judiciar că, în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, calitatea procesuală activă aparţine celui care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său printr-un act administrativ (art. 1 alin. (1) din Lege), chiar dacă acesta este adresat altui subiect de drept (art. 1 alin. (2).

Se constată, aşadar că, în raport de dispoziţiile normative anterior citate, reclamant, în sens de persoană vătămată, poate fi chiar şi un terţ, în raport cu autoritatea emitentă şi cu beneficiarul actului administrativ unilateral cu caracter individual.

Având ca reper aceste dispoziţii legale, în contextul factual anterior expus, Înalta Curte constată că prevederea articolului 11 din Acordul de parteneriat nr. x, avută în vedere de instanţa de fond la pronunţarea soluţiei de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Judeţul Dâmboviţa prin Consilkiul Judeţean Dâmboviţa, nu-l exclude pe acesta de a promova acţiunea privind anularea actelor emise de pârâţi, de respingere a cererii de finanţare pentru care acesta a aplicat, ca şi "persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim", în sensul prevăzut de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, instanţa de fond, în mod greşit a reţinut prin sentinţa recurată, faţă de prevederile contractului de finanţare şi ale acordului de parteneriat, lipsa calităţii procesuale active a reclamantului în formularea cererii de anulare întemeiată pe dispoziţiile legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Înalta Curte apreciază că articolul 11 din Acordul de parteneriat, în cadrul căruia se stabileşte că " "În toate litigiile izvorâte din derularea contractului încheiate de UAT Municipiul Târgovişte, pentru serviciile şi lucrările aferente obiectivului de investiţii ce fac obiectul prezentului Acord de parteneriat, U.A.T. Judeţul Dâmboviţa nu va avea calitate procesuală, iar toate eventualele sanctiuni financiare cad în seama U.A.T. Municipiul Târgovişte", nu este incident în prezenta cauză, ce nu vizează un litigiu izvorât din derularea unui contract încheiat de UAT Municipiul Târgovişte, astfel cum se menţionează în Acordul de parteneriat, ci din respingerea cererii de finanţare CAE dispusă prin "Scrisoarea de respingere a cererii de finanţare CAE (partea întâi) înregistrată la Agenţia pentru Dezvoltarea Regională ADR Sud Muntenia cu nr. x/29.11.2018 şi adresată chiar recurentului - reclamant.

În condiţiile în care actul administrativ contestat în prezenta cauză de recurentul - reclamant -Scrisoarea de respingere a Cererii de finanţate CAE înregistrată la Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia cu numărul x/29.11.2018 (fila x, faţă verso Volumul I din dosarul de fond) i-a fost adresat, Autoritatea de Managament pentru Programul Operaţional Regional recunoscând, deopotrivă, dreptul acestuia de a contesta respectivul act în cadrul procedurii administrative, acceptând chiar, parţial, respectiva contestaţie, este evident că această autoritate, în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual ce i-a fost adresat, este îndreptăţită să solicite anularea respectivului act, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Calitatea procesuală este una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea acţiunii civile. Conţinutul acestei noţiuni este precizat în cuprinsul art. 36 din C. proc. civ., potrivit căruia "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

În consecinţă, calitatea procesuală este determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic de drept substanţial dedus judecăţii. Potrivit doctrinei, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă) iar dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea 554/2004 stabilesc în mod expres faptul că, Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept"

Se constată, astfel, că reclamantul are calitate procesuală activă pentru a formula prezenta acţiune în contencios administrativ, în aceste sens fiind îndeplinite condiţiile impuse de art. 1 alin. (1) Legea 554/2004, motiv pentru care soluţia instanţei de fond, de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a Judeţului Dâmboviţa şi de respingere a acţiunii promovate de acesta, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, este nelegală, fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), lit. p) şi lit. r) din Legea nr. 554/2004.

Pe cale de consecinţă, instanţa de recurs constată că judecătorul de primă jurisdicţie a admis în mod greşit excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentului, soluţia legală fiind aceea de respingere, ca nefondată, a acestei excepţii procesuale, pentru considerentele arătate anterior.

Procedând în acest mod, instanţa de fond nu a analizat fondul cauzei, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 497 raportat la art. 480 alin. (3) C. proc. civ. cu consecinţa casării sentinţei atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte urmează a admite recursul formulat de reclamantul Judeţul Dâmboviţa prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, a casa sentinţa recurată şi a trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru a proceda la cercetarea pe fond a cauzei, instanţa de fond urmând să analizeze în primă instanţă toate motivele de nelegalitate invocate în cererea de chemare în judecată prin raportare la apărările pârâţilor.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

În aceste condiţii, Înalta Curte, găsind întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., hotărârea primei instanţe fiind nelegală, prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Judeţul Dâmboviţa, prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, urmează ca, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie, în temeiul art. 497 C. proc. civ., să admită recursul formulat de reclamantul Judeţul Dâmboviţa prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, să caseze sentinţa civilă recurată şi să trimită cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, care va soluţiona litigiul ţinând cont de considerentele prezentei decizii şi va administra orice probă legală şi de natură a duce la dezlegarea pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantul Judeţul Dâmboviţa prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa împotriva sentinţei civile nr. 721 din 4 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.

17 mai 2022.