Exclusive territorial jurisdiction for judicial discipline appeals: domicile rule overrides Article 127(1) CPC for judges suing at appellate level

Şedinţa publică din data de 12 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 02 iulie 2021 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ, sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat anularea în întregime a Hotărârii secţiei pentru Judecători a CSM nr. 216 din 21 februarie 2021 şi a Raportului Inspecţiei Judiciare 19-1472/4.01.2021/1389/ST/2021 privind monitorizarea activităţii preşedintelui Tribunalului Dolj, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 221 din 26 noiembrie 2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ a reţinut, în esenţă, incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (3) - teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care statuează în mod expres că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său şi, având în vedere că reclamanta are domiciliul în Craiova, a apreciat că revine Curţii de Apel Craiova competenţa de soluţionare a cauzei.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 71 din 07 martie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Craiova, invocată de reclamantă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Craiova a reţinut, în esenţă, că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, de calitatea reclamantei de judecător în cadrul Tribunalului Dolj şi de dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dar şi de faptul că, reclamanta a inţeles să promoveze cererea de chemare in judecată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, alegând una dintre curţile de apel invecinate Curţii de Apel Craiova, competentă material, competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă revine acestei instanţe.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Prin acţiunea dedusă judecăţii A., judecător în cadrul Tribunalului Dolj, a solicitat anularea în întregime a Hotărârii secţiei pentru Judecători a CSM nr. 216 din 21.02.2021 şi a Raportului Inspecţiei Judiciare 19-1472/4.01.2021/1389/ST/2021 privind monitorizarea activităţii preşedintelui Tribunalului Dolj, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 9 din Legea 304/2004, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârile secţiei pentru judecători, respectiv ale secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.

Norma cu caracter general de la art. 10 alin. (3) - teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la care face trimitere dispoziţia legală anterior citată, statuează în mod expres că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.

Referitor la dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", Înalta Curte reţine că nu sunt aplicabile în condiţiile în care cauza de faţă nu este nici de competenţa Tribunalului Dolj, unde reclamanta are calitatea de judecător şi nici de competenţa unei instanţe inferioare acesteia.

Dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. sunt de strictă interpretare, iar forma actuală a acestor dispoziţii reflectă voinţa legiuitorului, fiind rezultatul modificărilor adoptate de către acesta ca urmare inclusiv a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018.

În consecinţă, având în vedere faptul că reclamanta are domiciliul în Craiova, iar dispoziţia de drept comun înscrisă în art. 10 alin. (3)-teza I din Legea nr. 554/2004, stabileşte o competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, pe care părţile nu o pot înlătura, în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantei, în speţă nefiind incidente dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Craiova.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2022.