Suspension of proceedings pending constitutional review of the unconstitutionality of wealth control provisions

Şedinţa publică din data de 11 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 05.12.2019 reclamanta Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a solicitat anularea Ordonanţei nr. 10/03.07.2017 emisă de Comisia de verificare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind averea pârâtului A., iar în subsidiar transmiterea dosarului la Comisia de Cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru efectuarea evaluării averii persoanei cercetate.

Pârâtul A. a solicitat prin întâmpinare respingerea cererii ca inadmisibilă, întrucât instanţa nu a fost sesizată de Comisia de cercetare a averilor, o astfel de sesizare nu există, iar disp. art. 18 din Legea nr. 554/2004 nu permit o astfel de soluţie.

Curtea de Apel a pus în discuţie excepţia de neconstituţionalitate a art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin încheierea de şedinţă din data de 08.04.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici şi a suspendat judecata cauzei ce priveşte pe reclamanta Agenţia Naţională de Integritate, în contradictoriu cu pârâţii Comisia de Verificare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, A. şi B., Statul Român Prin Ministerul Finanţelor Publice şi Parchetul de pe lângă Curtea De Apel Bucureşti, până la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

3. Cererea de recurs.

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 08.04.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Agenţia Naţională de Integritate invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a C. proc. civ. şi a C. proc. pen. au fost abrogate expres dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, modificare legislativă ce este de imediată aplicabilitate.

Or, în această situaţie, în mod greşit prima instanţă a suspendat cauza până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate şi publicarea în Monitorul Oficial a deciziei acesteia asupra excepţiei de neconstituţionalitate formulată de pârâţii A. şi B., în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză.

În cauză nu s-au formulat întâmpinări.

7. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 25 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 02 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

8. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu soluţionarea unei cereri prin care s-a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.

Prima instanţă a admis cererea dedusă judecăţii, a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici şi a suspendat judecata cauzei, până la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs de faţă, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, prin motivele de recurs se invocă dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. conform cărora, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este corectă.

Conform dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.

În raport de aceste dispoziţii, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, de soluţia pronunţată depinzând dezlegarea cauzei pendinte având în vedere că instanţa de drept constituţional urmează să stabilească dacă dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 115/1996 sunt în concordanţă cu accesul la justiţie şi dacă Comisia de cercetare a averilor poate fi considerată un organ administrativ-jurisdicţional, cu elemente de imparţialitate, contradictorialitate, drept la apărare, administrare a probelor şi componenţă dată de magistraţi, ale cărei ordonanţe să fie supuse cenzurii judiciare.

Într-adevăr, prin dispoziţiile art. 1 pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a C. proc. civ. şi a C. proc. pen. au fost abrogate expres dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 conform cărora "pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă", însă în cauza pendinte măsura suspendării nu a fost dispusă în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, ci în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse mai sus, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi a pronunţat o hotărâre cu interpretarea sau aplicarea corectă a normelor de drept material.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate de instanţa de recurs

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Agenţia Naţională de Integritate împotriva încheierii din 8 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 mai 2022.