Legality of government-ordered university liquidation based on negative accreditation opinion rather than formal evaluation report
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the nullity appeal filed by the appellant university, upholding the lower instance decisions that upheld the government's administrative act. The dispute concerned the legality of a Government Order that placed the public university into liquidation for the 2002-2003 academic year, which the university challenged on the grounds that the court of appeal had failed to examine the argument that a negative evaluation report by the National Council for the Evaluation of Academic Affairs was legally required. The Court ruled that the nullity appeal was unfounded because the lower court had indeed addressed this issue by finding that a negative "aviz" (opinion) had been issued, thereby fulfilling the statutory requirements of Law No. 88/1993; the Court concluded that the administrative act was lawful given that the university's branches had been operating without authorization, and rejected the argument that the specific terminology used in the report constituted a procedural omission. </think> The High Court of Cassation and Justice dismissed the nullity appeal filed by a public university, thereby upholding the prior decisions that validated a Government Order placing the institution into liquidation. The dispute centered on the legality of the administrative act, with the appellant arguing that the court of appeal had omitted to examine the argument that a specific negative evaluation report by the national accreditation body was a sine qua non condition for the liquidation decision. The Supreme Court held the appeal unfounded, determining that the lower court had adequately addressed the ground by recognizing a negative "aviz" as satisfying the legal requirements of Law No. 88/1993, and further found the administrative act lawful because the university's branches had been operating without authorization.
Legislator headnote
AI generatedart. 318 alin. (1) C. proc. civ, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 88/1993; Legality of government-ordered university liquidation based on negative accreditation opinion rather than formal evaluation report: Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare, Universitatea B. Timișoara, întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ. - omisiunea de cercetare a unui motiv de recurs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Universitatea B. Timișoara, în contradictoriu cu Guvernul României, a solicitat anularea în parte a H.G. nr. 410/2002, respectiv a poziției nr. 19 din Anexa nr. 4 la care se face trimitere prin art. 5 alin. (2) din hotărâre, referitor la intrarea în lichidare a Universității B. Timișoara începând cu anul universitar 2002 - 2003, obligarea pârâtului la plata de daune materiale echivalente 300.000 dolari SUA, în lei, și la plata daunelor morale, echivalentul în lei, în sumă de 100.000 dolari SUA, suspendarea hotărârii contestate și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În cauză, Ministerul Educației și Cercetării a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului, având în vedere calitatea sa de inițiator a hotărârii contestate.
De asemenea, C.N.E.A.A., a formulat cerere de intervenție în interes propriu.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 253 din 30 iunie 2003, a respins acțiunea și a admis în fond, cererile de intervenție.
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 766 din 25 februarie 2004, a respins recursul declarat de Universitatea B. Timișoara, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare, Universitatea B. Timișoara, întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ. - omisiunea de cercetare a unui motiv de recurs.
Se susține că instanța nu s-a pronunțat asupra motivului de nelegalitate a sentinței civile nr. 253 din 30 iunie 2003, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, emiterea H.G. nr. 410/2002, Anexa nr. 4, prin care s-a dispus intrarea în lichidare a Universității B., fără a exista un raport de evaluare negativ întocmit de C.N.E.A.A., condiție sine qua non impusă de art. 6 alin. (3) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 88/1993.
Contestația în anulare este nefondată.
Potrivit art. 318 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
Din examinarea deciziei contestate, rezultă că instanța s-a pronunțat pe acest aspect, când a reținut avizul negativ al C.N.E.E.A.
Împrejurarea că C.N.E.A.A. și-a intitulat evaluarea făcută, „aviz negativ”, nu poate duce la concluzia că instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acestui motiv de recurs.
Prin avizul negativ s-a realizat îndeplinirea cerinței legii.
Coroborat acesta, cu actele de la dosar, s-a reținut că filialele contestatoare au funcționat fără autorizație, astfel că H.G. nr. 410/2002 s-a dat cu respectarea Legii nr. 881/1993 și este legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de Universitatea B. Timișoara împotriva deciziei nr. 766 din 25 februarie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, ca nefondată
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2005.