Expropriation decision and compensation recalculation: Jurisdictional conflict between civil and administrative courts under special expropriation legislation

Şedinţa publică din data de 10 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mureş, secţia civilă, la data de 10 ianuarie 2022, sub nr. dosar x/2022, reclamantul A. în contradictoriu cu Statul Român - prin Ministerul Transporturilor - Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov, a solicitat anularea parţială şi rectificarea Deciziei de expropriere nr. 248/29.04.2016 a C.N.A.D.N.R., respectiv poziţia nr. 1672 şi admiterea exproprierii suprafeţei totale de 4300 mp - teren înscris în CF x Ogra - nr. cad. x (provenind din conversia CF nr. x) şi rectificarea titularilor suprafeţei expropriate.

Reclamantul a solicitat, de asemenea, recalcularea sumei aferente despăgubirii pentru exproprierea terenului, la suma de 11.911 RON şi aplicarea indicelui de inflaţie la zi asupra acestei sume, cu consecinţa constatării că suma datorată ca urmare a exproprierii terenului este de 14.293 RON; s-a mai solicitat aplicarea penalităţilor de întârziere aferente sumei indicate.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 277/2022 din 3 martie 2022, Tribunalul Mureş, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţie Civile II a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Motivând hotărârea astfel dispusă, Tribunalul Mureş a reţinut dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar nu Legile nr. 33/1994 şi 255/2010 care reglementează în materia exproprierii, întrucât acestea nu fac referire la procedura în cazul exproprierii propriu zise, ci trimit la aspecte ulterioare emiterii deciziei de expropriere, cum este cazul stabilirii cuantumului despăgubirii acordate.

2.2 Prin sentinţa nr. 34 din 15 aprilie 2022, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Mureş, secţia civilă şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestui conflict.

În argumentarea hotărârii astfel pronunţate, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 33/1994 şi art. 22 din Legea nr. 255/2010, aspectul că legiuitorul a urmărit ca prin aceste legi să creeze un cadru unitar de judecare a cererilor vizând exproprierea, respectiv aspectele care ţin de întinderea dreptului de proprietate, ca în speţa de faţă.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând prezentul conflict negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalului Mureş, secţia civilă, pentru următoarele considerente:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte reţine că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A., a solicitat:

- anularea parţială şi rectificarea Deciziei de expropriere nr. 248/29.04.2016 a C.N.A.D.N.R.;

- recalcularea sumei aferente despăgubirii pentru exproprierea terenului, la suma de 11.911 RON şi aplicarea indicelui de inflaţie la zi asupra acestei sume, cu consecinţa constatării că suma datorată ca urmare a exproprierii terenului este de 14.293 RON;

- aplicarea penalităţilor de întârziere aferente sumei indicate.

Se constată astfel că obiectul principal al litigiului vizează o decizie de expropriere emisă în conformitate cu Legea nr. 255/2010 din 14 decembrie 2010, ceea ce înseamnă că raporturile juridice născute prin actul a cărui anulare se solicită sunt guvernate de legea specială, în temeiul căreia a fost emisă decizia de expropriere şi anume Legea nr. 255/2010, distinctă de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ce reprezintă dreptul comun în materie.

Legea nr. 255/2010 instituie o procedură specială de soluţionare a acţiunilor în justiţie privitoare la drepturile persoanelor expropriate pentru lucrări de utilitate publică şi, totodată stabileşte legitimarea procesuală pasivă a autorităţilor sau instituţiilor publice care au atribuţii şi competenţe speciale în domeniul respectiv, emiterea deciziei de expropriere fiind reglementată la articolul 9 din acest act normativ.

Articolul 34 din Legea nr. 255/2010 prevede că " Dispoziţiile prevăzute mai sus se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 33/1994, precum şi cu cele ale C. civ. şi ale C. proc. civ., în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.".

Articolul 21 din Legea nr. 33/1994 prevede că " soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului judeţean sau a Tribunalului Bucureşti, în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere"

Astfel, având în vedere obiectul litigiului, ce priveşte o decizie de expropriere emisă în temeiul unei legi speciale - Legea nr. 255/2010 - precum şi dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 conform cărora:

"(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară", Înalta Curte, în regulator de competenţa va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în primă instanţă a cererii formulate de reclamantul A., în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Roman prin Ministerul Transporturilor - Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov, în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 mai 2022.