CNSAS verification of Securitate worker status: Special power of attorney scope for file access vs. personnel verification

Şedinţa publică din data de 5 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 13.07.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei să constate existenţa calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce o priveşte pe pârâta A..

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1119 din 2 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea privind pe reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâta A., ca inadmisibilă.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, invocând incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., motivat de faptul că au fost încălcate şi aplicate greşit prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

A precizat că prevederile speciale prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ce reglementează accesul la propriul dosar, presupun, în condiţiile art. 1 alin, (1), (7) şi (8) din acest act normativ, posibilitatea oricărui "cetăţean român sau cetăţean străin care după 1945 a avut cetăţenie română" şi a oricărui "cetăţean ai unei ţări membre a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al Uniunii Europene1', subiecte ale dosarelor întocmite de Securitate, precum şi a urmaşilor acestora, de:

- a studia nemijlocit propriul dosar şi de a I se elibera nemijlocit copii de pe actele dosarului;

- a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorii contribuit cu informaţii la completarea propriului dosar;

- a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

Concret, potrivit art. 1 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate "/.../constă în studierea nemijlocită a dosarului şi eliberarea de copii de pe actele dosarului şi de pe alte înscrisuri care privesc propria persoană" însă, fără desfăşurarea primeia din aceste operaţiuni, prevăzute la art. 1 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, nu ar fi posibilă exercitarea celorlalte drepturi reglementate la art. 1 alin. (7) din acelaşi act normativ, întrucât pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia ori pentru a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului este necesar ca persoanelor îndreptăţite să aibă acces nemijlocit la propriul dosar, respectiv dacă pe numele acestora fosta Securitate a întocmit dosare/documente şi conţinutul acestora, aspecte ce nu se pot cunoaşte decât în urma formulării unei cereri de acces la propriul dosar sau, în măsura în care există un dosar sau documente ce privesc propria persoană, eliberarea de copii de pe acestea.

În consecinţă, a apreciat că dreptul de acces astfel cum este reglementat de art. 1 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 se află într-o relaţie de conexitate cu celelalte drepturi prevăzute la art. 1 alin. (7) din acelaşi act normativ, exercitarea acestor din urmă drepturi fiind în strânsă legătură şi în subsidiar operaţiunilor pe care le presupune acesta.

Or, faţă de aceste prevederi a considerat că, mandatul special dat de titularul dosarului doamnei B., respectiv " ...pentru a avea acces la dosarul meu...", face referire la toate drepturile pe care le reglementează art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, amintite mai sus, neputând fi limitat "la formularea cererii de acces la dosar, potrivit art. 1 alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 24/2008" aşa cum susţine judecătorul fondului.

Mai mult, în sprijinul susţinerilor sale este şi precizarea din cuprinsul aceleiaşi procuri, potrivit căreia doamna B. a fost împuternicită să desfăşoare "orice altă operaţiune nemenţionată expres în această procură, dar care are legătură cu aceasta, va fi considerată ca având acordul meu", cum ar fi formularea unei cereri de verificare a calităţii de lucrător al fostei securităţi, care deşi nemenţionată expres, se circumscrie posibilităţilor pe care le acordă textul art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008 persoanelor îndreptăţite.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe în vederea judecării fondului.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 5 mai 2022, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Prin cererea introductivă, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei să constate existenţa calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce o priveşte pe pârâta A..

Procedura de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii a pârâtei A. a fost declanşată în considerarea cererii nr. x/2018 formulate de numita B., în baza mandatului acordat de C. - persoana îndreptăţită potrivit art. 1 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 24/2008 să exercite dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate.

Instanţa de primă jurisdicţie a respins acţiunea ca inadmisibilă reţinând, în esenţă, că în cauză nu există o cerere a titularului dosarului, C., de declanşare a procedurii verificare a calităţii de lucrător/colaborator al securităţii, iar potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 24/2008, în lipsa unei astfel de cereri reclamantul CNSAS nu era îndreptăţit să procedeze la verificări ale acestei calităţi în privinţa pârâtei şi, în cele din urmă, să formuleze prezenta acţiune în instanţă.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat recurs, invocând incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Cu titlu prealabil, având în vedere criticile concrete din memoriu de recurs care vizează încălcarea şi aplicarea greşită de către prima instanţă a prevederilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, Înalta Curte va analiza recursul din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prevederile art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, pretins încălcate de către prima instanţă, statuează că:"Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă".

Totodată, prezintă relevanţă dispoziţiile art. 1 alin. (9) din acelaşi act normativ potrivit căruia:

"Exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3), (6) şi (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială şi autentică."

Din coroborarea acestor texte de lege reiese că nu orice persoană poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea unui dosar ci numai acele persoane care, având acces la propriul dosar, au constatat că sunt subiecţi ai unui alt dosar din care rezultă că au fost urmăriţi de securitate.

În speţă, numita B. care a formulat cerere în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (7) coroborat cu alin. (9) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, nu avea nicio calitate pentru a solicita în numele persoanei care a făcut obiectul instrumentării unui dosar al Securităţii, verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţeri sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

În acord deplin cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar reţine că procura autentificată sub nr. x/07.11.2018, depusă la dosarul cauzei, prin care numitul C., deţinând calitatea recunoscută de lege pentru exercitarea dreptului de acces la propriul dosar, a mandatat pe numita B., se limitează la formularea cererii de acces la dosar, potrivit art. 1 alin. (1) - (3) din O.U.G. nr. 24/2008. Nicăieri în cuprinsul mandatului nu se face dovada împuternicirii acordate mandatarului pentru formularea unei cereri de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii.

Or, potrivit art. 1 alin. (9) din O.U.G. nr. 24/2008, exercitarea dreptului de a solicita demararea acestor verificări se face personal sau prin reprezentant cu procură specială şi autentică, legiuitorul prevăzând expres necesitatea prezentării unui mandat special, iar nu a unui mandat general pentru formularea cererii de verificare a calităţii de lucrător.

Deşi este adevărată aprecierea recurentului-reclamant că dreptul de acces astfel cum este reglementat de art. 1 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 se află într-o relaţie de conexitate cu celelalte drepturi prevăzute la art. 1 alin. (7) din acelaşi act normativ, totuşi Înalta Curte reţine că legiuitorul a prevăzut două cereri distincte, respectiv cererea de acces la propriul dosar şi cererea de verificare a calităţii de lucrător/colaborator, astfel că exercitarea de către persoana interesată a dreptului de acces la dosar nu presupune, în mod necesar, exercitarea de către aceasta a şi dreptului de a solicita verificarea calităţii de lucrător, pentru declanşarea acestei proceduri fiind necesară o solicitare distinctă.

Prin urmare, Înalta Curte nu poate primi susţinerile recurentului-reclamant în sensul că mandatul dat de titularul dosarului doamnei B., respectiv menţiunea din cuprinsul acesuia "pentru a avea acces la dosarul meu..." face referire la toate drepturile pe care le reglementează art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, nemenţionarea expresă în cuprinsul mandatului acordat pentru formularea unei cereri de verificare a calităţii de lucrător al fostei securităţi nu se circumscrie posibilităţilor pe care le acordă textul art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008 persoanelor îndreptăţite.

În acest sens, legiuitorul a reglementat distinct drepturile de la alin. (1) - (3) de cele de la alin. (7), prevăzând faptul că pentru exercitarea lor, a fiecăruia dintre acestea, este necesară procura specială şi autentică, însă în speţă, dreptul de reprezentare acordat prin intermediul procurii autentificată sub nr. x/07.11.2018 se limitează la formularea cererii de acces la dosar, potrivit art. 1-3 din O.U.G. nr. 24/2008 nu şi la formularea unei cereri de verificare a calităţii de lucrător al fostei securităţi

Prin urmare, având în vedere că lipseşte o condiţie esenţială de exercitare a acţiunii în justiţie, Înalta Curte constată că instanţa de fond a interpretat şi a aplicat corect dispoziţiile legale mai sus amintite, incidente speţei, soluţia de respingerea a cererii ca inadmisibilă fiind una legală.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamant, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 1119 din 2 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 5 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.