Reclassification of auxiliary court staff posts to higher-education level following promotion exam despite conflicting statutory education requirements

Şedinţa publică din data de 5 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 11.06.2019, sub nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. şi W., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Oradea, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Oradea, Preşedintele Curţii de Apel Oradea au solicitat instanţei de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună:

1. anularea atât a Hotărârii cu nr. 7 din 17.05.2019 emisă de către Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Oradea cât şi răspunsul Preşedintelui Curţii de Apel Oradea cu nr. 934/22/A/2019 din data de 05.03.2019;

2. constatarea faptului că reclamanţii au fost declaraţi admişi la examenul de promovare organizat de pârâta de rândul 2 în baza art. 29 indice 1 din Hotărârea CSM nr. 181/2007;

3. constatarea faptului că reclamanţii sunt îndreptăţiţi să fie remuneraţi prin raportare la criterii stabilite de anexa V din Legea 153/2017, familia ocupaţională justiţie, pentru grefieri arhivar şi registrator cu studii superioare.

4. obligarea pârâtei de rândul 1, sub sancţiunea daunelor cominatorii pe zi de întârziere, să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţii de Apel Oradea în posturi de grefieri arhivar şi registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 164 din 16 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei pentru primul capăt de cerere şi excepţia inadmisibilităţii capătului 4 de cerere pentru lipsa procedurii prealabile;

- a admis excepţia inadmisibilităţii cererilor în constatare din cuprinsul capetelor 2 şi 3 de cerere;

- a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Oradea, Colegiul de conducere al Curţii de apel Oradea şi Preşedintele Curţii de apel Oradea şi, în consecinţă:

- a obligat Ministerul Justiţiei să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii din cadrul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Oradea în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 26.11.2018 şi, ulterior, Preşedintele Curţii de Apel Oradea să emită decizia de încadrare a reclamanţilor pe funcţii;

- a respins în rest acţiunea.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În esenţă, a arătat că în absenţa unei reglementări exprese în Legea nr. 567/2004 a studiilor superioare drept condiţie a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori, astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acest act normativ, nu se poate promova în funcţia de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare şi a susţinut examenul de promovare corespunzător, întrucât s-ar adăuga la lege.

Prin urmare, deoarece Legea nr. 567/2004 nu prevede studii superioare pentru funcţia de grefier arhivar, respectiv grefier registrator, refuzul Ministerului Justiţiei nu poate fi unul nejustificat, aşa cum greşit a apreciat instanţa de fond, tranformarea postului prin promovare fiind nelegală.

Fiind vorba despre promovarea personalului auxiliar al instanţei, instanţa de fond a reţinut, în motivarea hotărârii Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, arătând că această lege prevede drepturi salariale pentru arhivari şi registratori cu studii superioare, fără a lua în considerare că obiectul Legii nr. 153/2017 este reprezentat de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcţii, neavând deci legătură cu condiţiile de ocupare a funcţiilor din aparatul bugetar, ori cu stabilirea modalităţii/condiţiilor de promovare în funcţie.

Arată că stabilirea salariului de funcţie în temeiul prevederilor din anexele la Legea nr. 153/2017 reprezintă doar o operaţiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcţie/promovare în funcţie, aflată în legătură directă cu aceasta.

Astfel, nu se poate susţine în mod valid că modificările aduse de legiuitor dispoziţiilor legii salarizării sunt de natură a înlătura de la aplicare ori de a completa prevederi din statut, referitoare la condiţiile necesare încadrării/promovării în funcţie, dat fiind că acestea din urmă au un obiect diferit, reprezentând acte normative speciale ce reglementează încadrarea/promovarea, iar nu salarizarea.

Potrivit art. 38 alin. (1) din Legea 567/2004, rezultă că pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.

Situaţia concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate şi pe cale de consecinţă, această situaţie nu se regăseşte nici în dispoziţiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziţii.

Simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura dreptul Ministerului Justiţiei de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări.

Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului şi rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicaţi.

Instanţa de fond a apreciat în mod greşit că Ministerul Justiţiei a acţionat cu abuz de putere de putere, în condiţiile în care netransformare posturilor de grefieri arhivari şi grefieri registratori cu studii medii în grefieri arhivari şi registratori cu studii superioare este în acord cu prevederile statutare.

Astfel, refuzul Ministerului Justiţiei a fost motivat prin aceea că încadrarea grefierilor se realizează în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 567/2004, iar potrivit art. 38 din acest act normativ, pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar nu este necesară dovedirea studiilor superioare, postul fiind prevăzut pentru studii medii.

În aceeaşi ordine de idei, promovarea pe o funcţie superioară nu poate avea loc în condiţiile actualului statut al personalului auxiliar de specialitate. Numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi au absolvit studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiile de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017.

Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condiţiile de numire în funcţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată (2), cu modificările şi completările ulterioare:

"Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres.

În acest sens, Curtea Constiţională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006', că abrogarea implicită - parţială sau totală - a unei dispoziţii legale se produce atunci când, printr-un actnormativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parţial sau total, conţinutul normativ al acesteia.

Or, în speţă, normele în discuţie nu se află în contradicţie, întrucât nu au acelaşi obiect, iar legea ulterioară, adică Legea-cadru de salarizare nr. 153/2017, nu conţine o dispoziţie legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Într-un astfel de context, este greşita concluzia primei instanţe care a apreciat că Ministerul Justiţiei a acţionat cu abuz de putere. O conduită contară a autorităţii, manifestată prin transformarea posturilor, ar fi însemnat negreşit nesocotirea dispoziţiilor. Legii nr. 567/2004, întrucât aprobarea transformării posturilor conform art. 135 din Legea nr. 304/2004 este o atribuţie care nu se poate exercita decât daca sunt îndeplinite condiţiile de legalitate, inclusiv sub aspectul oportunităţii ca element al legalităţii.

Legea conferă aşadar ordonatorului principal de credite drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi personal pentru instanţele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura aceste drept al Ministerului Justiţiei de apreciere cu privire la necesitatea: operării acestor modificări.

1.4. Apărările formulate în cauză

În cauză intimaţii-reclamanţi au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.

Cu privire la motivul de recurs invocat, au arătat că în prezentul litigiu se pune problema consecinţelor juridice ale promovării examenului pentru deţinerea funcţiei de grefier arhivar cu studii superioare şi dacă există sau nu obligaţia de transformare a posturilor din grefieri arhivari cu studii medii în grefieri arhivari cu studii superioare.

Ori, atât timp cât în legea de salarizare unitară, există această funcţie de grefier cu studii superioare, cât a fost organizat un concurs pentru ocuparea acestor funcţii, cât intimaţii au promovat acest concurs, ei trebuie să beneficieze de salarizare corespunzătoare.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 5 mai 2022, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei este nefondat, pentru următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

În ceea ce priveşte situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi, Înalta Curte reţine că reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., sunt grefieri arhivari în cadrul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Oradea şi au participat la examenul de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, organizat de Curtea de Apel Oradea, la data de 26.11.2018, promovând cu toţii acest examen.

Ministerul Justiţiei a refuzat în mod expres solicitarea de transformare a posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare şi încadrarea pe aceste funcţii, în gradul corespunzător vechimii, condiţionând această acţiune de modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii nr. 567/2004.

Prima instanţă a reţinut că refuzul pârâtului Ministerul Justiţiei este nejustificat şi vatămă dreptul reclamanţilor de a promova şi, în temeiul art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, a obligat Ministerul Justiţiei să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii din cadrul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Oradea în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 26.11.2018 şi, ulterior, Preşedintele Curţii de Apel Oradea să emită decizia de încadrare a reclamanţilor pe funcţii.

Recurentul-pârât a criticat această soluţie, susţinând că refuzul său este justificat întrucât în Legea nr. 567/2004 nu există o reglementăre expresă a studiilor superioare drept condiţie a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori, astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acest act normativ şi nu se poate promova în funcţia de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare şi a susţinut examenul de promovare corespunzător, întrucât s-ar adăuga la lege.

Înalta Curte reţine că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 şi 9 prin care s-au introdus funcţiile de grefier-arhivar treapta I, II şi debutant, cu nivel de studii superioare.

În vederea executării dispoziţiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului şi examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare şi din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Prin această hotărâre au fost stabilite condiţiile de participare la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 101 alin. (4), dar şi modalitatea de numire în noile funcţii (art. 39 şi 41).

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reţine că această condiţie de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar şi registrator, dar în prezenta speţă nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 81 şi 82 din hotărârea CSM 181/2007.

În deplin acord cu judecătorul primei instanţe, Înalta Curte constată că nu există niciun conflict între dispoziţiile Legii nr. 567/2004 şi Legea nr. 153/2017.

Legea nr. 567/2004 prevede atât condiţii de încadrare cât şi condiţii de promovare a persoanalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice şi arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Oradea, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Prin urmare, refuzul pârâtului este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora, neputând fi primite alegaţiile acetuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator.

În continuare, reţine Înalta Curte că emiterea deciziilor de numire în funcţie a grefierilor declaraţi admişi la examenul organizat de Curtea de Apel Oradea la data de 26.11.2018, conform prevederilor art. 39 şi 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcţii şi de personal, prin ordin al Ministrului Justiţiei, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată şi modificată "Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiţiei."

Înalta Curte nu poate primi susţinerile recurentului-pârât în sensul că legea îi conferă drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi de personal pentru instanţele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiţiei de apreciere cu privire la necesitatea: operării acestor modificări.

Este adevărat că manifestarea de voinţă a autorităţii publice, în actul său decizional este ghidată şi de criteriul oportunităţii acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalităţii, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal.

În speţă, cum în mod corect a constatat prima instanţă, nu au fost contestate nici organizarea examenului şi nici rezultatele acestuia, fiind legale şi producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiţionată de existenţa vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiţiei, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Oradea cu luarea în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenulului organizat este nejustificat şi vatămă dreptul intimaţilor-reclamanţi de a promova.

Prin urmare, în raport de considerentele expuse, instanţa de control judiciar constată că hotărârea primei instanţe este dată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, fiind în mod corect obligat Ministerul Justiţiei să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii din cadrul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Oradea în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 26.11.2018 şi, ulterior, Preşedintele Curţii de Apel Oradea să emită decizia de încadrare a reclamanţilor pe funcţii.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 164 din 16 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 5 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.