Service pension update: statutory percentage-based adjustment vs. substitution with active magistrate's current salary base

Şedinţa publică din data de 14 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 10.04.2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a solicitat obligarea pârâtului la modificarea Adeverinţei tip cu nr. x/2018, prin care i-a fost constituită în mod greşit baza de calcul a pensiei sale de serviciu, începând cu data de 01.01.2018, respectiv a solicitat să fie raportată la indemnizaţia brută lunară a procurorului în activitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, cu vechime de peste 20 de ani, calculată începând cu data de 01.01.2018, în baza prevederilor Legii nr. 153/2017; cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 825 din 20 noiembrie 2019, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca fiind neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Instanţa de fond a respins în mod netemeinic acţiunea, sentinţa făcând trimitere la o serie de considerente străine de natura cauzei, ca urmare a unei înţelegeri şi aplicări defectuoase a normelor de drept material incidente.

Din cuprinsul motivării rezultă că judecătorul fondului a făcut o confuzie nepermisă între noţiunile de salariu lunar al unui procuror în activitate, salariu de bază, indemnizaţie de încadrare şi alte sporuri, împrejurare care a l-a condus la concluzia, străină de petitul cererii, precum şi de conţinutul normei legale incidente. În realitate, salariul lunar este format din indemnizaţia de încadrare, la care se adaugă diverse alte sporuri şi nu invers, iar adeverinţa a cărei eliberare a solicitat-o pârâtului trebuie să reflecte baza de calcul a pensiei de serviciu, de 80% din indemnizaţia brută lunară pentru o vechime în magistratură de 25 de ani (a se vedea art. 82 din Legea nr. 303/2004, cu modificările ulterioare), iar nu din salariul lunar al procurorului în activitate, aşa cum în mod eronat s-a reţinut în sentinţa pe care o critică.

Aşadar, baza de calcul a pensiei de serviciu se compune din două elemente, indemnizaţia de încadrare lunară şi sporurile avute la data pensionarii.

Instanţa de fond, a considerat că modalitatea de calcul este de fapt eronată pentru că înlocuieşte în mecanismul de actualizare a pensiei de serviciu baza de calcul a pensiei de serviciu cu indemnizaţia propriu-zisă a unui procuror în activitate.

În legătura cu aceste considerente ale instanţei de fond este de reţinut că baza de calcul a pensiei recurentului în mod nelegal a fost constituită din indemnizaţia procurorilor în activitate, reglementată de prevederile legii nr. 284/2010, respectiv luându-se în calcul valoarea de referinţă de 463,5 RON şi coeficientul de multiplicare 19, dispoziţii legale care au fost abrogate conform prevederilor art. 44 pct. 9 şi 36 şi deci fără suport legal.

În baza prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, că pensia de serviciu a unui fost magistrat se constituie în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate şi se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător ori procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime.

Sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi sporul de confidenţialitate, precum şi sporul pentru condiţii deosebite de muncă sunt prevăzute separat, în cuantum de 2890 RON şi respectiv în cuantum de 3301 RON, distinct de indemnizaţia de încadrare, în cuantum de 22010 RON.

4. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile invocate de partea reclamantă în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamantul are o vechime totală în magistratură de 38 de ani şi 4 luni şi a deţinut funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, fiind în prezent pensionar în baza deciziei de pensie nr. 153867.

Recurentul solicită modificarea adeverinţei nr. x/2018 în ceea ce priveşte baza de calcul a pensiei de serviciu începând cu data de 1.01.2018.

Potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.

Din analiza textului de lege rezultă, că legiuitorul a prevăzut o "actualizare" a pensiei de serviciu care este o operaţiune juridică distinctă de constituirea unei noi baze de calcul a pensiei de serviciu identică cu drepturile salariale actuale ale unui procuror în activitate.

Astfel fiind Înalta Curte constată că, prin actualizare nu se stabileşte o nouă bază de calcul a pensiei de serviciu care să fie identică cu a magistraţilor în activitate ci se are în vedere procentul în care a fost majorată indemnizaţia brută lunară a procurorului în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad al instanţei cu cele ale magistratului pensionar.

În ceea ce priveşte trimiterea recurentului la prevederile Legii nr. 153/2017 ca argument în susţinerea modului de calcul al pensiei sale de serviciu Înalta Curte în acord cu instanţa de fond reţine că obiectul şi domeniul de reglementare a acestei legi potrivit art. 1 şi art. 2, îl reprezintă stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

Conform art. 7 din Legea nr. 153/2017, în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. 1 - IX; (…)

c) indemnizaţia de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcţiei, gradului, gradaţiei şi vechimii în funcţie, prevăzută în anexele nr. 1 - IX; (…)

e) salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar; (…)

i) sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, în condiţiile legii, pentru fiecare categorie de personal;

j) gradaţia reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condiţiile prezentei legi;

k) treapta profesională reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcţiilor cu studii medii;

l) gradul profesional reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcţiilor cu studii superioare, studii superioare de scurtă durată şi studii medii, după caz, în condiţiile legii;

m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare şi, după caz, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele şi premiile, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

Tot astfel, art. 36 din Legea nr. 153/2017 prevede reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38.

Înalta Curte constată că intimatul-pârât a indicat modalitatea de calcul utilizată pentru a indica suma de 17.889 RON ca fiind baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului: indemnizaţia brută lunară, calculată prin înmulţirea coeficientului 19 cu valoarea de referinţă sectorială de 463,50 RON; sporul de vechime în funcţie de 30%; spor de vechime în muncă de 25%.

În ceea ce priveşte procentul de majorare care s-a aplicat potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi pensiei de serviciu se are în vedere prevederile art. 38 alin 3 lit. a) din Legea nr. 153/2017 potrivit cu care începând cu data de 1 ianuarie 2018 cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că modalitatea de calcul prezentată de reclamant este de fapt eronată pentru că înlocuieşte în mecanismul de actualizare a pensiei de serviciu baza de calcul a pensiei de serviciu cu indemnizaţia propriu -zisă a unui procuror în activitate, astfel cum a identificat-o recurentul-reclamant în listele de funcţii şi venituri postate pe site-ul Ministerului Public conform principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale.

Indemnizaţia menţionată pe site-ul Parchetului de pe lângă I. C. civ..J a unui procuror cu acelaşi traseu profesional şi aceeaşi vechime în funcţie pot fi cuprinse sporurile de care beneficiază la ora actuală procurorii în funcţie, diferite de cele de care a beneficiat recurentul-reclamant şi indicate expres în art. 85 alin 2 sau chiar alte sporuri, venituri obţinute pe cale judecătorească.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 825 din 20 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 aprilie 2021.