Incompatibility of elected mayor with registered trader status irrespective of agricultural activity or actual commercial acts.

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 05.12.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenţia Naţională de Integritate, solicitând anularea raportului de evaluare nr. x/15.11.2016.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 5029 din 19 decembrie 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate cu sediul în Bucureşti, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi anularea raportului de evaluare.

Consideră recurentul că nerespectând termenul de 15 zile prevăzut de art. 21 din Legea nr. 176/2010, inspectorul de integritate a întocmit raportul de evaluare după 6 luni, încălcând astfel legea. Or, instanţa de fond a apreciat că termenul anterior menţionat vizează situaţia în care punctul de vedere al persoanei evaluate nu a fost exprimat.

În motivarea căii de atac exercitate reclamantul a mai reţinut următoarele: instanţa de fond a preluat interpretarea eronată dată de intimată dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, extinzând aplicarea acestui text. Or, enumerarea este limitativă, iar incompatibilităţile sunt de strictă interpretare şi aplicare. Astfel, la data adoptării Legii nr. 161/2003, sintagma de comerciant persoană fizică avea o altă semnificaţie. Ea apare reglementată abia în anul 2008 prin Ordonanţa 44. În acest sens, pentru ca o persoană fizică să fie calificată drept comerciant era necesar să fie îndeplinită condiţia ca persoana în cauză să săvârşească acte de comerţ obiective, ca o profesiune, iar faptele de comerţ să fie efectuate în nume propriu. Obiectul de activitate al întreprinderii individuale consta comercializare produselor agricole prin cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, aşadar activitatea întreprinderii fiind una cu caracter pur agricol. Or, activităţile agricole nu pot fi asimilate cu activitatea unui comerciant ca şi activitate profesională permanentă. Prin urmare, persoanele care exercită activităţi agricole nu au calitatea de comerciant.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei formulată de reclamantul A. având ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. x/15.11.2016, emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Prin Raportul de evaluare contestat s-a constatat că recurentul s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data 19.06.2012, întrucât a deţinut simultan atât funcţia de primar primar (mandatele 2012- 2016 şi 2016- 2020) al comunei Călugăreni, judeţul Giurgiu cât şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul B., încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiei publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sentinţa civilă nr. 5029 din 19 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Soluţia primei instanţe, de respingere a acţiunii, ca nefondată, este legală, reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Verificând sentinţa recurată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Curtea constată că nu se poate susţine incidenţa niciuneia dintre ipotezele reglementate de textul de lege invocat.

Astfel, judecătorul fondului a prezentat detaliat argumentele pe baza cărora a reţinut existenţa stării de incompatibilitate, hotărârea pronunţată cuprinzând atât situaţia de fapt, probele administrate şi motivarea în drept a soluţiei adoptate, răspunzând astfel exigenţelor art. 425 C. proc. civ.

Referitor la cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat prin recurs, Curtea reţine că nu se regăseşte cazul reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv pronunţarea sentinţei cu greşita aplicare a normelor de drept material.

Prealabil, Înalta Curte arată că, în mod corect, a reţinut instanţa de fond că termenul de 15 zile invocat de reclamant se referă la situaţia în care persoana evaluată nu exprimă un punct de vedere ca urmare a informării sale de către inspectorul de integritate cu privire la situaţia de incompatibilitate identificată.

Dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 176/2010 sunt explicite în acest sens, termenul de 15 zile fiind un termen acordat în beneficiul persoanei evaluate, iar nu un termen care să atragă nelegalitate raportului de evaluare în cazul în care este depăşit.

Astfel, potrivit art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: g) calitatea de comerciant persoană fizică".

Nu pot fi primite susţinerile recurentului în sensul că persoana fizică autorizată nu reprezintă automat un comerciant, ci doar dacă desfăşoară acte de comerţ sau că activităţile agricole nu sunt considerate activităţi comerciale ca şi activitate profesională permanentă.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurentul-reclamant a dobândit, începând cu data de 13.01.1999, calitatea de comerciant persoană fizică. Prin urmare, având în vedere că recurentul deţinea începând cu data de 13.01.1999 calitatea de comerciant persoană fizică autorizată la B. şi începând cu data de 19.06.2012, funcţia de primar al comunei Călugăreni, judeţul Giurgiu, în mod corect a reţinut prima instanţă că acesta se află în stare de incompatibilitate, ipoteza normei legale instituite prin art. 87 alin. (1) lit g) din Legea nr. 161/2003 fiind întrunită.

Nu poate constitui cauză de înlăturare a stării de incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) susţinerea formulată de către recurent că inspectorul de integritate ar fi reţinut o stare de incompatibilitate, fără a mai verifica exercitarea efectivă a calităţii de comerciant, respectiv dacă sunt îndeplinite acte şi fapte de comerţ.

Câtă vreme persoana evaluată a deţinut, respectiv deţine, concomitent cu funcţia de primar, calitatea de comerciant persoană fizică, s-a aflat, respectiv se află în stare de incompatibilitate, ipoteza normei legale instituite prin art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr 161/2003, fiind întrunită.

Prin cererea de recurs, recurentul invocă faptul că nu a desfăşurat activităţi comerciale. Or, corect s-a constatat că acesta a încălcat regimul incompatibilităţilor deţinând în mod simultan funcţia de primar cât şi funcţia persoană fizică autorizată, contrar prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, faptul că nu a desfăşurat activităţi comerciale nu echivalează cu încetarea calităţii pe care reclamantul o deţinea.

Conform art. 6 din Legea nr. 71/2011, "(1) În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a C. civ., referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.

Faptul că reclamantul nu a desfăşurat efectiv activităţi comerciale, nu are relevanţă asupra stării de incompatibilitate, întrucât simpla deţinere a funcţiei de primar concomitent cu calitatea de comerciant este necesară şi suficientă pentru a se constata acest caz de incompatibilitate.

Regimul incompatibilităţilor este expres prevăzut de legislaţia în vigoare, legea interzicând cumulul de calităţi, necondiţionat de întocmirea altor acte juridice. Recurentul, în calitate de primar, avea obligaţia de a respecta prevederile legale privind incompatibilităţile şi să nu să încalce legislaţia aplicabilă. Or, recurentul, ignorând prevederile legale menţionate nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieşi din starea de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităţilor aplicabil aleşilor locali.

Totodată, chiar dacă obiectul de activitate al întreprinderii individuale este reprezentat de activităţile agricole aceasta nu înlătură calitatea de comerciant a recurentului, întrucât activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres.

Având în vedere toate considerentele expuse mai sus, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 5029 din 19 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 aprilie 2021.