Challenge to jurisdiction in judicial delay proceedings; rejection of completion request for failure to address incompetence exceptions
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's request for completion of its own decision, ruling the petition unfounded and leaving the prior dismissal of the appeal against the Court of Appeal's order intact. The dispute arose from a complaint against a termination order in a "contestaţie la tergiverare" (complaint against delay in judicial proceedings), where the petitioner alleged that the lower courts failed to address their exceptional pleas of material incompetence and incompatibility regarding the subject matter of state criminal liability and human rights violations. The court held that the lower instance had correctly analyzed the scope of its jurisdiction, determining that the petitioner's claims regarding jurisdictional incompetence exceeded the limited subject matter of the procedural delay complaint, thereby satisfying the requirements of Article 132(1) of the Civil Procedure Code and negating the grounds for supplementation under Article 444(1) of the same Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 132 alin. (1) C. proc. civ, art. 444 alin. (1) C. proc. civ, art. 444 din C. proc. civ; Challenge to jurisdiction in judicial delay proceedings; rejection of completion request for failure to address incompetence exceptions: În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 444 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de completare a deciziei nr. 159 din 14 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2022
Asupra cererii de completare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 159 din 14 ianuarie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins plângerea formulată de petentul A. împotriva încheierii din 23 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2021, ca nefondată.
Ulterior, petentul A. a formulat cerere de completare a Deciziei nr. 159 din 14 ianuarie 2022.
În motivarea cererii se arată că hotărârea nu răspunde la criticile aduse în plângerea împotriva încheierii asupra contestaţiei la tergiversare. Aceste critici au fost: necompetenţa şi incompatibilitatea şi nu există nici un temei de inadmisibilitate a acestor motive de plângere.
Astfel, secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, investită cu judecarea contestaţiei la tergiversare a considerat, fără discuţie şi fără motivare, că excepţia de necompetenţă materială a instanţei de contencios administrativ nu priveşte secţia în întregul ei deşi motivarea excepţiei este cât se poate de clară în această privinţă.
Potrivit art. 132 alin. (1) C. proc. civ. când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă sau alt organ cu activitate jurisdicţională competent.
Secţia de contencios administrativ a CAB a continuat să tergiverseze prin omisiune soluţionarea excepţiei de necompetenţă materială în materia infracţiunilor săvârşite de stat a faptelor de încălcare a drepturilor omului, de încălcare a tratatelor în materia drepturilor omului, de încălcare a obligaţiilor internaţionale.
Secţia de contencios administrativ a CAB a continuat să tergiverseze prin încălcarea primului principiu al justiţiei naturale soluţionarea excepţiei de necompetenţă materială în materia infracţiunilor săvârşite de stat, a faptelor de încălcare a drepturilor omului, de încălcare a tratatelor în materia drepturilor omului, de încălcare a obligaţiilor internaţionale.
Examinând cererea formulată de petentul A., în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.
Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ.:
"Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare."
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că instanţa a analizat susţinerea petentului conform căreia a solicitat instanţei să îşi verifice competenţa.
Astfel, prin decizia contestată s-constatat că în mod corect s-a reţinut faptul că excedează obiectului învestirii instanţei, care se limitează doar la soluţionarea contestaţiei la tergiversare.
Prin urmare, instanţa a analizat şi examinat toate susţinerile prezentate în plângerea formulată.
În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 444 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de completare a deciziei nr. 159 din 14 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea formulată de petentul A. privind completarea Deciziei nr. 159 din 14 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2021.1, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2022.