Agency's incompatibility finding overturned for lack of proof of party role during tenure.

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea depusă pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 24.06.2016, sub număr de dosar x/2016, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.) a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea Raportului de Evaluare nr. x din 01.06.2016, prin care s-a stabilit încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor privind funcţionarii publici conform Legii nr. 161/2003.

Primul ciclu procesual

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 207/CA/03.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, s-a dispus admiterea excepţiei inadmisibilităţii şi s-a respins acţiunea promovată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 207/CA/03.11.2016 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A..

4. Decizia pronunţată în recurs

Prin decizia civilă nr. 5155 din 30.10.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 207 din 03 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat, în parte, sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, în ceea ce priveşte cererea de anulare a Raportului de evaluare nr. x din 01.06.2016, emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în referire la constatarea stării de incompatibilitate şi sesizarea Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Oraşului Năvodari; a menţinut soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de anulare a aceluiaşi Raport de evaluare, cât priveşte sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.

Ca urmare a trimiterii spre rejudecare a cauzei, aceasta a fost înregistrată la data de 23.01.2020 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II- a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016*.

Al doilea ciclu procesual

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 103/CA din 30 iulie 2020, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat în parte Raportul de evaluare nr. x din 01.06.2016 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate cu privire la constatarea stării de incompatibilitate a reclamantei A. şi sesizarea Comisiei de disciplină din cadrul Primăriei Oraşului Năvodari.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 103/CA din 30 iulie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, a susţinut că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 98 alin. (2) prevăzute în Capitolul III "Incompatibilităţi", Secţiunea a 5-a "Incompatibilităţi privind funcţionarii publici" din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare şi dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, deoarece reclamanta a exercitat calitatea de funcţionar public în cadrul Primăriei Oraşului Năvodari, judeţul Constanţa, concomitent cu funcţia de vicepreşedinte în cadrul B..

În mod greşit, instanţa de fond a apreciat că, "Coroborând probele administrate în cauză nu a reieşit premisa de la care a pornit pârâta în evaluarea stării de incompatibilitate şi anume, deţinerea de către reclamanta A. a funcţiei de vicepreşedinte al B. în perioada 12.09.2010-12.09.2013".

Conform procesului-verbal încheiat în data de 12.09.2010 în cadrul Adunării Generale a B., reiese faptul că reclamanta şi-a depus candidatura pentru funcţia de conducere - Vicepreşedinte al B..

Din adresa nr. x a B. reiese faptul că reclamanta A. a îndeplinit funcţia de conducere de la data de 12.09.2010 până la data de 12.09.2013.

Astfel, contrar celor reţinute de instanţa de fond, alegerea numitei A. în funcţia de vicepreşedinte în cadrul B. rezultă din documentele transmise de către B., fiind îndeplinită procedura din Statutul B. Capitolul V, art. 180 şi art. 181, astfel: art. 180, alin. (1) "In vederea alegerii Biroului organizaţiei şi a Consiliului organizaţiei, după caz, Adunarea generală sau Conferinţa desemnează prin vot, dintre participanţi/delegaţi, o Comisie de propuneri; (2) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un preşedinte;" art. 181 "Comisia de propuneri este alcătuită astfel: a) 3-5 membri la nivelul Adunărilor Generale ale organizaţiilor constituite pe raza teritorială a secţiilor de votare; b) 5-7 membri la nivelul Adunărilor Generale/Conferinţelor organizaţiilor locale şi, după caz, ale organizaţiilor constituite pe raza teritorială a centrelor de votare din sectoarele municipiului Bucureşti; c) 7-9 membri la nivelul Conferinţelor organizaţiilor judeţene, ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti."

Totodată, conform adresei nr. x/17.10.2013 transmisă de către B. a fost precizat clar "doamna A., a îndeplinit funcţia de conducere de la data de 12.09.2010, până în data de 12.09.2013".

Ca urmare, reţinerile instanţei de fond în sensul că "procesul-verbal al şedinţei din 12.09.2010 nu demonstrează, în sine, depunerea unei candidaturi de către reclamantă, câtă vreme această candidatură nu a fost identificată de pârâtă în arhivă (...) şi că singurul document care este reţinut atât de către inspectorul de integritate cât şi singurul care are putere probatorie, nu probează din punctul de vedere al instanţei de fond alegerea reclamantei" sunt nefondate şi nu sunt de natură a conduce la înlăturarea obligaţiei instituite în sarcina intimatei reclamante prin textul de lege menţionat, aceea de a depune toate diligentele pentru a nu atrage starea de incompatibilitate, şi anume să respecte cu prioritate regimul incompatibilităţilor stabilit funcţionarilor publici.

Mai mult decât atât, faptul că în arhiva B. nu a fost identificat înscrisul reprezentând candidatura acesteia nu înseamnă că acestea nu există ca să poată duce la concluzia trasa de instanţa de fond în sensul că nu există.

Astfel, atât timp cât a nesocotit prevederile amintite, precum si actele cu putere probantă, prima instanţă a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material atrăgând incidenţa art. 488 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata - reclamantă A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Excepţia nulităţii recursului a fost respinsă de către instanţă, astfel cum rezultă din practicaua prezentei decizii.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, având în vedere susţinerile recurentei, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat.

Sintetizând circumstanţele cauzei, Înalta Curte constată că intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect anularea raportului de evaluare nr. x din 01.06.2016 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

Prin raportul de evaluare nr. x din 01.06.2016, recurenta-pârâtă a reţinut că reclamanta s-a aflat în incompatibilitate, prin nerespectarea dispoziţiilor art. 98 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, întrucât, în perioada 12.09.2010 - 12.09.2013, a exercitat calitatea de funcţionar public în cadrul Primăriei Oraşului Năvodari, concomitent cu funcţia de vicepreşedinte al B..

Astfel cum rezultă din economia dosarului, reclamanta a contestat concluziile raportului de evaluare, susţinând că nu a fost membru al unui organ de conducere al vreunui partid politic, din perspectiva faptului că B. nu este organ de conducere al partidului, funcţia de vicepreşedinte nu este în sine o funcţie de conducere, iar numirea reclamantei în această funcţie este nelegală, aceasta nefiind prezentă la şedinţa B. din data de 12.09.2010.

Prima instanţă a admis cererea reclamantei şi a dispus anularea raportului de evaluare nr. x din 01.06.2016 emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

S-a avut în vedere că, în cauză, nu s-a făcut dovada deţinerii de către reclamanta A. a funcţiei de vicepreşedinte al B. în perioada 12.09.2010-12.09.2013. Astfel, nu s-a făcut proba depunerii de către reclamantă a unei astfel de candidaturi şi nici a prezenţei reclamantei la Şedinţa Adunării Generale în care s-a votat ocuparea acestei funcţii, în condiţiile în care reclamanta nu a fost trecută în tabelul cu participantele la şedinţă, nefiind identificat nici înscrisul reprezentând candidatura acesteia.

Prin recursul promovat, recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a criticat această soluţie din perspectiva interpretării probelor de către instanţa de fond. A susţinut recurenta că proba alegerii intimatei - reclamante în funcţia de Vicepreşedinte al B. este reprezentată de procesul-verbal al şedinţei din data de 12.09.2010 a Adunării Generale a B., coroborat cu adresa B. nr. x/17.10.2013.

Susţinerile recurentei-pârâte sunt neîntemeiate, instanţa de fond apreciind în mod temeinic şi legal că aspectele menţionate în raportul de evaluare au fost combătute de către reclamantă, prin probatoriul administrat în cauză.

Astfel, în acord cu cele reţinute de judecătorul fondului, Înalta Curte reţine că, într-adevăr, conform procesului-verbal încheiat în data de 12.09.2010 în cadrul Adunării Generale a B., reclamanta şi-a depus candidatura pentru funcţia de conducere - Vicepreşedinte al B.. Totodată, conform adresei nr. x/17.10.2013 a B., reclamanta ar fi îndeplinit funcţia de conducere de la data de 12.09.2010 până la data de 12.09.2013.

Cu toate acestea, în urma solicitării instanţei de judecată, preşedintele organizaţiei a depus prin adresa nr. x/07.07.2020 - dosarul curţii (din rejudecare) precizări în sensul că nu deţine o copie de pe candidatura reclamantei la funcţia de vicepreşedinte în discuţie, ataşând şi lista cu toate participantele la Adunarea generală a Organizaţiei, reclamanta neregăsindu-se printre acestea.

De asemenea, în referatul cu propunerea de clasare întocmit de Poliţia Oraşului Năvodari, care a stat la baza emiterii Ordonanţei de clasare din 26.03.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, s-au reţinut aspectele declarate de martorele C., preşedinte al B., şi D., membră a organizaţiei, care au arătat că nu-şi amintesc ca reclamanta A. să fi fost prezentă la Adunarea Generală a B.. Audiată fiind, aceasta din urmă a arătat că nu a participat la reuniunea din 12.09.2010, când a fost aleasă vicepreşedinte şi nici nu şi-a depus candidatura pentru vreo funcţie în cadrul organizaţiei politice.

Mai mult decât atât, din înscrisul depus la dosar la fila x rezultă că reclamanta şi-a dat demisia din toate funcţiile deţinute în Organizaţia B., încă din data de 23.09.2009, aceasta fiind înregistrată la B. sub nr. x/24.09.2009.

Astfel fiind, actele şi probele administrate în faţa instanţei de fond ridicând un dubiu cu privire la aspectele reţinute în cuprinsul raportului de evaluare, în mod corect s-a reţinut că prezumţia de legalitate a raportului de evaluare a fost răsturnată, constatându-se nelegalitatea acestuia.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 103/CA din 30 iulie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 aprilie 2021.