Inadmissibility of appeal against final decision rendered in challenge for annulment proceedings

Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei.

1.1. Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, la data de 03.10.2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A., în calitate de reprezentant legal al minorului B., C., în calitate de reprezentant legal al minorului D., E., în calitate de reprezentant legal al minorului F., G., în calitate de tutore al lui H., I., în calitate de tutore al lui J., K., în calitate de reprezentant legal al minorului L., M., în calitate de reprezentant legal al minorului N., O., în calitate de reprezentant legal al minorului P., Q., în calitate de reprezentant legal al minorului R., S., în calitate de reprezentant legal al minorului T., U., în calitate de reprezentant legal al minorului V., W., în calitate de reprezentant legal al minorului X., Y., în calitate de reprezentant legal al minorului Z., AA., în calitate de curator al lui BB., CC., în calitate de reprezentant legal al minorului DD., EE., în calitate de reprezentant legal al minorului FF., GG., în calitate de tutore al lui HH., II., JJ., în calitate de reprezentant legal al minorului KK., LL., în calitate de reprezentant legal al minorului MM., NN., în calitate de reprezentant legal al minorului OO., PP., în calitate de reprezentant legal al minorului QQ., RR., în calitate de reprezentant legal al minorului SS., TT., în calitate de reprezentant legal al minorului UU., VV., în calitate de reprezentant legal al minorului VV., WW., în calitate de reprezentant legal al minorului XX., YY., în calitate de reprezentant legal al minorului ZZ., AAA., în calitate de reprezentant legal al minorului BBB., CCC., în calitate de reprezentant legal al minorului DDD., EEE., în calitate de reprezentant legal al lui FFF., GGG., în calitate de reprezentant legal al lui HHH., III., în calitate de reprezentant legal al minorului JJJ., III., în calitate de reprezentant legal al minorului KKK., LLL., în calitate de reprezentant legal al minorului MMM., NNN., în calitate de reprezentant legal al minorului OOO., PPP., în calitate de reprezentant legal al lui QQQ., RRR., în calitate de reprezentant legal al minorului SSS., TTT., în calitate de reprezentant legal al lui UUU., VVV., în calitate de reprezentant legal al minorului WWW., XXX., în calitate de reprezentant legal al minorului YYY., ZZZ., în calitate de reprezentant legal al minorului AAAA., BBBB., în calitate de reprezentant legal al minorului CCCC., DDDD., în calitate de reprezentant legal al minorului EEEE., FFFF., în calitate de reprezentant legal al minorului GGGG., HHHH., în calitate de reprezentant legal al minorului IIII., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Brăila, au solicitat obligarea pârâtului menţionat la plata retroactivă, pentru perioada ianuarie- decembrie 2017, a majorării cu 50% a drepturilor materiale reprezentând alocaţie de hrană, de cazarmament ce trebuie acordate copiilor şi tinerilor cu handicap, instituţionalizaţi în şcoli speciale sau în învăţământul de masă.

Prin sentinţa civilă nr. 271 din 15.07.2020, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanţii menţionaţi anterior, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Brăila, şi a obligat pârâtul să plătească reclamanţilor majorarea de 50% a drepturilor materiale reprezentând alocaţie de hrană, de cazarmament pentru perioada ianuarie- decembrie 2017.

A disjuns cererea în privinţa reclamanţilor L. asistat de mama sa K., HH. prin tutore GG., YYY. asistat de mama sa JJJJ. şi GGGG., şi a dispus formarea unui dosar nou cu termen de judecată la data de 02.09.2020 pentru când s-a dispus citarea părţilor, reclamanţii cu menţiunea de a depune, sub sancţiunea suspendării cererii, certificate de încadrare în grad de handicap valabile pentru întreaga perioadă vizată prin cererea de chemare în judecată iar dacă acestea nu există să facă precizări cu privire la perioada vizată în privinţa reclamanţilor L., HH., YYY. şi GGGG..

1.2. Împotriva sentinţei civile nr. 271 din 15.07.2020 a Tribunalului Brăila a formulat recurs Consiliul Judeţean Brăila, solicitând casarea sentinţei atacate ca nelegală şi modificarea acesteia în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 1081/22.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a fost admis recursul declarat de către pârât, casată în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, a fost respinsă cererea reclamanţilor B. prin tutore A., D. prin tutore C., F., H. prin tutore G., J. prin tutore I., N. asistat de mama sa M., P. asistat de mama sa O., R. asistat de mama sa Q., T. prin tutore S., V. reprezentat de mama sa U., X. reprezentat de mama sa W., Z., BB., DD., FF. prin tutore EE., II., KK. asistat de mama sa JJ., MM. asistat de mama sa LL., OO. reprezentat de tatăl său NN., QQ. asistat de mama sa PP., SS. reprezentat de mama sa RR., UU., VV. reprezentat de tatăl său VV., XX., ZZ. reprezentat de mama sa YY., BBB. reprezentat de mama sa AAA., DDD. asistată de mama sa CCC., FFF. prin tutore EEE., HHH., JJJ. reprezentat de mama sa III., KKK. asistată de mama sa III., MMM. asistat de mama sa LLL., OOO. asistat de mama sa NNN., QQQ. prin tutore PPP., SSS. asistată de mama sa RRR., UUU. prin tutore TTT., WWW. reprezentat de mama sa VVV., AAAA., CCCC. asistat de mama sa BBBB., EEEE. reprezentată de mama sa DDDD., IIII. asistat de mama sa HHHH., ca neîntemeiată. De asemenea, au fost menţinute dispoziţiile privind disjungerea cererii în privinţa reclamanţilor L., HH., YYY. şi GGGG..

1.3. Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de recurs au formulat contestaţie în anulare reclamanţii B., prin reprezentant legal, A., D., F., H., J., L., N., P., R., T., V., X., Z., BB., DD., FF., HH., II., KK., MM., OO., QQ., SS., UU., VV., XX., ZZ., BBB., DDD., FFF., HHH., JJJ., KKK., MMM., OOO., QQQ., SSS., UUU., WWW., YYY., AAAA., CCCC., EEEE., GGGG., IIII., întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (3) pct. 2 C. proc. civ., fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi la data de 10.02.2021, sub nr. x/2021.

2. Hotărârea pronunţată în contestaţie în anulare.

Prin decizia definitivă nr. 327 din data de 6 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis contestaţia în anulare a deciziei civile nr. 1081/22.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2019, formulată de contestatorii B.-prin reprezentant legal A., D., F., H., J., L., N., P., R., T., V., X., Z., BB., DD., FF., HH., II., KK., MM., OO., QQ., SS., UU., VV., XX., ZZ., BBB., DDD., FFF., HHH., JJJ., KKK., MMM., OOO., QQQ., SSS., UUU., WWW., YYY., AAAA., CCCC., EEEE., GGGG., IIII., în contradictoriu cu intimatul pârât Consiliul Judeţean Brăila.

A dispus anularea deciziei nr. 1081/22.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul x/2019 şi, în rejudecare:

A respins ca nefondat recursul declarat de către pârâtul Consiliul Judeţean Brăila împotriva sentinţei nr. 271/15.07.2020 pronunţată de Tribunalul Brăila şi a obligat recurentul-pârât la plata cheltuielilor de judecată avansate de către intimaţii-reclamanţi în cuantum de 4.000 RON în recurs precum şi la plata sumei de 100 RON reprezentând cheltuieli de judecată avansate aferente contestaţiei în anulare.

3. Recursul exercitat împotriva deciziei pronunţate în contestaţie în anulare.

Împotriva deciziei menţionate la pct. 2 din prezenta decizie a declarat recurs pârâtul Consiliul Judeţean Brăila, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.. A solicitat casarea deciziei nr. 327/06.04.2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nelegală, cu consecinţa modificării hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În dezvoltarea recursului promovat recurentul-pârât a susţinut, în contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt şi a soluţiei pronunţate de instanţa de fond, că soluţia asupra contestaţiei în anulare a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, în speţă a dispoziţiilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care au fost interpretate în favoarea intimaţilor.

În acest sens a redat dispoziţiile legale evocate şi a făcut trimitere la Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap, apreciind că intenţia legiuitorului a fost majorarea cu 50 % a drepturilor acordate exclusiv copiilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA şi nu tuturor copiilor cu handicap.

De asemenea, a invocat prevederile Ordinului nr. 762/1992/2007 din 31 august 2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, precum şi dispoziţiile art. 86 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, opinând în sensul că legiuitorul a prevăzut încadrarea în grad de handicap a copiilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA, de aici şi raţiunea acestuia de a spori drepturile cu 50 % numai categoriilor de copii în mod expres precizate.

Ca urmare, a arătat că şi-a însuşit şi îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, în sensul adoptării actelor administrative necesare în vederea respectării drepturilor copiilor şi tinerilor cu nevoi speciale, în limitele prevederilor legale.

A mai făcut recurentul trimitere la adresa nr. x/21.11.2016 emisă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi a subliniat că, dacă s-ar interpreta norma legală în sensul sugerat de intimaţii-reclamanţi şi acceptat ca atare de instanţa de fond, s-ar putea înţelege că majorarea se cuvine copiilor cu handicap, "handicap sau handicap", iar din coroborarea dispoziţiilor Legii nr. 448/2006 cu cele ale Legii nr. 272/2004, rezultă fără dubiu că beneficiarii majorării cu 50 % a sumelor cuvenite copiilor cu CES sunt limitativ indicaţi, în speţă copiii cu handicap care suferă de HIV/SIDA, şi nu toţi copiii cu handicap.

Aşadar, a apreciat că soluţia instanţei de recurs este una temeinică, întrucât au fost analizate toate aspectele deduse judecăţii, Curtea de Apel Galaţi în mod corect reţinând că majorarea cu 50% în raport de sumele acordate, prevăzută de art. 129 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, se referă numai la copii, nu şi la tineri; precum şi faptul că majorarea cu 50% în raport de sumele acordate se referă doar la copiii cu handicap, infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA, şi nu la toţi copiii pentru care a fost stabilit un grad de handicap.

Or, dacă intenţia legiuitorului ar fi fost ca majorarea cu 50% prevăzută de art. 129 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 să se aplice tuturor copiilor cu handicap, consideră recurentul că nu ar mai fi reluată între virgule menţiunea explicativă "infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA". De aceea, a considerat că hotărârea dată în contestaţie în anulare este profund nelegală şi în mod categoric părtinitoare, întrucât instanţa a ignorat apărările invocate de Consiliul Judeţean Brăila şi nu a procedat la o judecată obiectivă.

Pentru considerentele arătate a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei nr. 327/06.04.2021 şi, pe cale de consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţi, ca nefondată.

În drept, şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 508 alin. (4), art. 483 şi art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., art. 519 şi urm. din acelaşi Cod, Legea nr. 1/2011 privind Educaţia naţională, H.G. nr. 423/2016, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Ordinul nr. 762/1992/2007 din 31 august 2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte în grad de handicap, precum şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

4. Apărările formulate în cauză.

La data de 11.08.2021 intimaţii-reclamanţi, prin avocat KKKK., au formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâtul Consiliul Judeţean Brăila, invocând excepţia inadmisibilităţii recursului în raport de prevederile art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., în virturea cărora hotărârea dată în contestaţia în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, în speţă aceasta fiind definitivă. Pe fondul cauzei, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Galaţi este temeinică şi legală în contextul unei practici judiciare similare, evidenţiată în cuprinsul întâmpinării.

De asemenea, intimaţii-reclamanţi, prin reprezentantul convenţional-avocat KKKK., au depus concluzii scrise în cuprinsul cărora au reiterat susţinerile privind inadmisibilitatea recursului şi au solicitat obligarea recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest demers judiciar, în cuantum de 5.850 RON reprezentând onorariu de avocat dovedit cu înscrisurile depuse la dosar.

La termenul din data de 7 aprilie 2022, la care au avut loc dezbaterile, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocată prin întâmpinare de intimaţii-reclamanţi.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs, excepţie invocată de intimaţii-reclamanţi prin întâmpinarea formulată în cauză, Înalta Curte apreciază că excepţia este întemeiată, urmând să constate inadmisibilitatea recursului pârâtului, în considerarea argumentelor ce succed.

Obiectul cererii de recurs de faţă îl reprezintă decizia nr. 327 din 6 aprilie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Prin decizia menţionată, instanţa învestită cu soluţionarea unei contestaţii în anulare, a admis contestaţia în anulare a deciziei civile nr. 1081/22.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2019, formulată de contestatorii B.-prin reprezentant legal A., D., F., H., J., L., N., P., R., T., V., X., Z., BB., DD., FF., HH., II., KK., MM., OO., QQ., SS., UU., VV., XX., ZZ., BBB., DDD., FFF., HHH., JJJ., KKK., MMM., OOO., QQQ., SSS., UUU., WWW., YYY., AAAA., CCCC., EEEE., GGGG., IIII., în contradictoriu cu intimatul-pârât Consiliul Judeţean Brăila.

A dispus anularea deciziei nr. 1081/22.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul x/2019 şi, în rejudecare:

A respins ca nefondat recursul declarat de către pârâtul Consiliul Judeţean Brăila împotriva sentinţei nr. 271/15.07.2020 pronunţată de Tribunalul Brăila şi a obligat recurentul-pârât la plata cheltuielilor de judecată avansate de către intimaţii-reclamanţi în cuantum de 4.000 RON în recurs precum şi la plata sumei de 100 RON reprezentând cheltuieli de judecată avansate aferente contestaţiei în anulare.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, şi nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

În conformitate cu art. 125 alin. (3) şi art. 128 din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Astfel, C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare şi extraordinare care pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti, în cuprinsul art. 457 alin. (1) prevăzându-se că:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege enunţate supra rezultă, aşa cum s-a arătat în precedent, că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care legea specială aplicabilă sau C. proc. civ. nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauza de faţă, pârâtul a declarat recurs împotriva unei decizii pronunţate în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, formulând critici din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ. şi solicitând, prin urmare, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată a reclamanţilor ca nefondată.

Instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare a soluţionat cauza, verificând legalitatea deciziei pronunţate de prima instanţă de recurs. În acest sens a anulat decizia nr. 1081/22.12.2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 şi, rejudecând cauza, a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Judeţean Brăila împotriva sentinţei nr. 271/15.07.2020 a Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Conform art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".

Or, în aplicarea art. 10 alin. (2) teza I din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a soluţionat recursul declarat de pârâtul Consiliul Judeţean Brăila, prin decizia nr. 1081/22.12.2020, care a fost anulată în urma soluţionării contestaţiei în anulare formulate de reclamanţi, prin decizia recurată în cauza pendinte, pronunţată de aceeaşi Curte de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în rejudecarea recursului declarat de pârâtul menţionat, hotărâre care este definitivă, în sensul că nu poate fi atacată cu apel sau recurs. Conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., "Sunt hotărâri definitive: 1. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".

Aşadar, în urma admiterii contestaţiei în anulare şi a rejudecării recursului, Curtea de Apel Galaţi a analizat cauza pe fond şi a pronunţat o soluţie de respingere a recursului pârâtului Consiliul Judeţean Brăila ca nefondat, hotărâre care, astfel cum s-a evidenţiat, este definitivă, în sensul că nu poate fi atacată cu apel sau recurs. De altfel, art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevede că "Sunt hotărâri definitive: 1. hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

În acest context normativ, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 327 din data de 6 aprilie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal este definitivă, iar recursul promovat de pârâtul Consiliul Judeţean Brăila împotriva acesteia este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Totodată, se reţine că prin jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că "(…..) sunt supuse recursului acele hotărâri judecătoreşti expres prevăzute de lege, iar o hotărâre judecătorească poate fi atacată numai cu acele căi de atac care sunt prevăzute de lege. Mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Totodată, art. 129 din Constituţie prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condiţiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părţile interesate şi Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege" (Decizia nr. 569 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 913 din 16 decembrie 2014, parag. 24).

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte constată că decizia pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ce formează obiectul prezentului demers judiciar, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind incident principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., în aplicarea căruia va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimaţii-reclamanţi prin întâmpinarea formulată în cauză, şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârât. Totodată, în raport de soluţia pronunţată asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, nu va mai proceda la verificarea hotărârii din perspectiva criticilor invocate, analiza acestora fiind de prisos.

Cât priveşte solicitarea intimaţilor-reclamanţi de obligare a recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine că acestea reprezintă suma de bani în care se regăsesc toate cheltuielile pe care partea care a câştigat procesul le-a efectuat în cadrul litigiului soluţionat prin hotărârea judecătorească.

Potrivit art. 451 alin. (1) C. proc. civ.: "Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului".

În speţă, pârâtul Consiliul Judeţean Brăila a promovat calea extraordinară de atac a recursului, iar prin întâmpinarea şi concluziile scrise formulate în cauză, intimaţii-reclamanţi, prin avocat KKKK., au solicitat respingerea recursului, în principal ca inadmisibil, iar, în subsidiar, ca nefondat, precum şi obligarea părţii recurente la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.850 RON reprezentând onorariu de avocat, dovedit cu chitanţa nr. x/04.04.2022 depusă la dosarul de recurs .

În temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ. "Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată".

În aplicarea dispoziţiilor legale precitate, Înalta Curte va admite cererea intimaţilor-reclamanţi şi va obliga recurentul-pârât să plătească acestora cheltuielile de judecată avansate în recurs şi dovedite ca atare, în acord cu dispoziţiile art. 452 C. proc. civ., având în vedere că, raportat la modalitatea de soluţionare a recursului, recurentul-pârât este partea care a căzut în pretenţii în accepţiunea prevederilor legale incidente în materie.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs.

În virtutea argumentelor expuse la pct. 5 din prezenta decizie, în temeiul art. 508 alin. (4) coroborat cu art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârât, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Judeţean Brăila împotriva deciziei nr. 327 din 6 aprilie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Obligă recurentul-pârât Consiliul Judeţean Brăila să plătească intimaţilor-reclamanţi suma de 5.850 RON reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 aprilie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.