Cumulative 30% cap on statutory salary bonuses for judicial auxiliary staff under Law 153/2017

Şedinţa publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a C.A.F., la data de 20.12.2018, sub nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Piteşti, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti, Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării, au solicitat următoarele:

1. Anularea în parte a Hotărârii nr. 25. din 16.10.2018 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti şi a Deciziei nr. 124/19.07.2018 emisă de preşedintele Curţii de Apel Piteşti;

2. Obligarea Curţii de Apel Piteşti, prin Preşedinte, la emiterea unei noi decizii de stabilire a drepturilor salariale începând cu 01.01.2018, cu acordarea distinctă a sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% şi a sporului pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5% aplicate la salariul de bază;

3. Obligarea Curţii de Apel Piteşti să calculeze şi să plătească diferenţele dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite prin aplicarea corectă a dispoziţiilor legale, începând cu 01.01.2018 şi până la data emiterii noului act administrativ de stabilire a acestor drepturi salariale, sume la care să se adauge dobânda legală calculată de la scadenţa fiecărui drept salarial lunar, până la data plăţii efective.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 2278 din 17 septembrie 2019, a respins acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Piteşti, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. au declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivare, arată că:

1. Hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cuprinzând motive contradictorii, precum şi motive străine de natura cauzei;

Instanţa de fond a pronunţat o hotărâre care nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate criticile cu privire la actele administrative contestate prin care au fost stabilite drepturile salariale constând în spor de risc si suprasolicitare neuropsihică şi sporul pentru păstrarea confidenţialităţii.

Curtea de Apel Bucureşti nu a răspuns solicitării de a fi stabilite în mod distinct şi transparent cele două categorii de sporuri şi nici nu a adus vreun argument care să susţină legalitatea actelor administrative contestate prin care a fost modificat modul de stabilire a acestor drepturi salariale.

2. Hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

Modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 25 din Legea 153/2017 este nelegală, fiindcă nu respectă celelalte dispoziţii care reglementează acordarea sporurilor şi anume:

- dispoziţiile art. 24 din legea 153/2017, potrivit cărora limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege şi în anexele nr. 1 - VIII.

- dispoziţiile art. 4 şi 5 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din justiţie, Secţiunea I- Dispoziţii comune, Anexa V Familia ocupaţională de funcţii bugetare Justiţie şi Curtea Constituţională, din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de următoarele sporuri; spor de pană la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase; spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar.

- dispoziţiile art. 7 lit. i) din Legea cadru, potrivit cărora sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, în condiţiile legii, pentru fiecare categorie de personal.

Recurenţii mai susţin că nu este legală modalitatea de stabilire a celor două sporuri în cuantum cumulat. Drepturile salariale trebuie să fie stabilite în mod clar şi transparent, fiecare spor fiind identificat în mod concret, ca procent aplicat la salariul de bază, iar nu ca sumă.

Acordarea sporurilor în altă modalitate decât cea prevăzută de lege, respectiv procent din salariul de bază este nelegală.

Interpretarea şi aplicarea art. 6 lit. c) din Legea 153/2017, făcută de Curtea de Apel Bucureşti este, în opinia recurenţilor eronată, fiindcă nu numai salariile de bază trebuie să fie stabilite cu respectarea principiului egalităţii ci şi celelalte elemente ale salariului.

4. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile invocate de partea reclamantă în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

Din actele şi lucrările dosarului rezultă reclamanţii au solicitat anularea în parte a Hotărârii nr. 25. din 16.10.2018 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti şi a Deciziei nr. 124/19.07.2018 emisă de preşedintele Curţii de Apel Piteşti; obligarea Curţii de Apel Piteşti, prin Preşedinte, la emiterea unei noi decizii de stabilire a drepturilor salariale începând cu 01.01.2018, cu acordarea distinctă a sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% şi a sporului pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5% aplicate la salariul de bază; obligarea Curţii de Apel Piteşti să calculeze şi să plătească diferenţele dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite prin aplicarea corectă a dispoziţiilor legale, începând cu 01.01.2018 şi până la data emiterii noului act administrativ de stabilire a acestor drepturi salariale, sume la care să se adauge dobânda legală calculată de la scadenţa fiecărui drept salarial lunar, până la data plăţii efective.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex, de la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia sa de activitate beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 15% în conformitate cu dispoziţiile art. 23 şi art. 38 din Legea nr. 153/2017.

Personalul auxiliar de specialitate şi conex care se regăseşte în situaţia de la art. 2 alin. (2) beneficiază de acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 15%, cuantum spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi cuantum sporul pentru păstrarea confidenţialităţii, astfel încât să fie respectate dispoziţiile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Art. 4. -Drepturile salariale individuale pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrai Curţii de Apel Piteşti şi al instanţelor din circumscripţie. începând cu data de 1.07.2018, vor fi calculate conform noilor valori de referinţă sectorială, şi sunt cele prevăzute în anexele la prezenta decizie care fac parte integrantă din aceasta.

Art. 5. -Având în vedere faptul că, până în prezent, au fost achitate integral sau parţial hotărâri judecătoreşti privind indexarea cu 2%, 5%, 11% a valorii de referinţă sectoriale, iar valorile de referinţă sectoriale menţionate la art. 1 includ aceste indexări, la calculul şi plata drepturilor salariale restante urmează a fi avut în vedere, de către Serviciile financiar-contabile, plăţile efectuate, conform precizărilor de mai sus.

Art. 6.- Prezenta decizie se emite şi în executarea hotărârilor judecătoreşti ale personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex de la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia sa de activitate prin care Curtea de Apel Piteşti a fost obligată la calcularea şi plata salariului, la nivel maxim aflat în plată, începând cu data de 09.04.2015 cu luarea în considerare a unei valori de referinţă de 405 RON, indexată cu 10% de la 1.12.2015, iar valorile de referinţă sectoriale menţionate la art. 1 includ VRS 405 RON de la 9.04.2015, respectiv, 445,5 RON de la 1.12.2015.

Art. 7. -Plata drepturilor salariate prin raportare la valorile de referinţă sectoriale prevăzute la arl. 1-3 şi cu respectarea prevederilor art. 4 -6 se va realiza după cum urmează:

a) începând cu luna august 2018, pentru drepturile salariate aferente lunii iulie 2018;

b) pentru perioada 09.04.2015 - 30.06.2018, după determinarea valorii maxime aflate în plată şi asigurarea fondurilor în bugetul fiecărui ordonator de credite.

Înalta Curte are în vedere că potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017 " Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fondurile publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 fără a se depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

Potrivit art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 "În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018 salariul de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate,se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

Astfel fiind, având în vedere prevederile mai sus menţionate, indemnizaţia de încadrare a fost stabilită potrivit grilelor pentru anul 2022 .

Referitor la sporurile acordate prin decizia nr. 124/19.07.2018, art. 25 alin. (1) din Legea - cadru nr. 153/2017 prevede că "Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz".

Înalta Curte constată că recurenţilor-reclamanţi le sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, care trebuie coroborate cu dispoziţiile art. 24 din actul normativ, potrivit cărora "Limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege şi în anexele nr. 1 - VIII", dar şi cu prevederile art. 5 din Anexa V, Capitolul VIII.

Astfel, potrivit art. 4 menţionat "(1) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul prevăzut la art. 1 beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizaţia de încadrare, corespunzător timpului lucrat. (2) Condiţiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.".

Potrivit art. 24 din Legea-cadru 153/2017, limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în Lege şi în anexele nr. 1 - VIII.

Potrivit art. 4 şi 5 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din justiţie, Secţiunea I- Dispoziţii comune, Anexa V Familia ocupaţională de funcţii bugetare Justiţie şi Curtea Constituţională, din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de următoarele sporuri:

- spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase;

- spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar.

Potrivit art. 7 lit. i) din Legea cadru, sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, în condiţiile legii, pentru fiecare categorie de personal.

Art. 25 din Legea cadru introduce noţiunea de suma sporurilor compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite şi impune ca să fie respectată limita de 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.

Astfel fiind, Înalta Curte, constată că nu este întemeiată susţinerea recurenţilor-reclamanţi potrivit căreia art. 25 din legea de salarizare unitară nu se poate aplica direct şi individual angajaţilor, anume sporul de 30% maxim s-ar aplica numai instituţiei angajatoare, în interpretarea că angajaţii priviţi individual ar putea primi sporuri superioare cuantumului de 30% din nivelul drepturilor salariale individuale.

De asemenea, potrivit art. 5 din acelaşi act normativ "Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, personalul de probaţiune beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare".

Prin decizia de salarizare au fost limitate sporurile la 30% individual, acordându-se sporul de 15% pentru condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, în conformitate cu dispoziţiile art. 23 şi art. 38 din Legea nr. 153/2017, având în vedere H.G. nr. 118/15.03.2018 şi buletinele de determinare a factorilor de risc, respectiv cumulate spor de risc şi spor de confidenţialitate în procent de 15%, fără a fi defalcate aceste două sporuri, pe considerentul că aceste sporuri se acordă în procent de până la 25%, respectiv de până la 5%.

Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 5 din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 25 alin. (1) Legea cadru nu rezultă că suma sporurilor cuvenite recurenţilor-reclamanţi ca drept ar fi de 45% (25%+15%+5%), legiuitorul stabilind numai o limită maximă în care trebuie să se încadreze fiecare spor în parte, indicând expres în lege un cuantum maxim al sporurilor cumulate de 30%.

Astfel fiind, rezultă că recurenţilor-reclamanţi nu le este recunoscut necondiţionat dreptul la acordarea cumulată a celor 3 tipuri de sporuri în cuantumul lor maxim, ci doar dreptul la acordarea acestor categorii de sporuri, cuantumul acestora urmând a fi determinat prin aplicarea unei duble condiţionări: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în Anexa V (până la 25%, până la 15% şi până la 5% din salariul de bază) şi, totodată, interdicţia depăşirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, adică de 30% din suma indemnizaţiilor de încadrare aferentă ordonatorului de credite.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurenţi sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. împotriva sentinţei nr. 2278 din 17 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2021.