Disciplinary complaint against retired judge: requirement of current judicial status to sustain disciplinary liability under the judicial inspection law

Şedinţa publică din data de 5 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Bucureşti, la data de 16.07.2019, sub numărul x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea celor două rezoluţii - Rezoluţia de clasare nr. x/2018 din 08.02.2019 şi Rezoluţia inspectorului-şef nr. C19- 1924 din data de 24 iunie 2014 şi, pe fond, admiterea sesizării şi completarea verificărilor numai în ceea ce priveşte magistratul judecător - doamna B..

La data de 22.11.2019, reclamantul a depus note scrise privind completarea motivelor contestaţiei formulate, prin care a prezentat situaţia de fapt a dosarului nr. x/2011 al Tribunalului Dolj şi a solicitat instanţei să aprecieze asupra luării măsurilor disciplinare faţă de magistraţii C., D. şi E..

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 723 din 28 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În cadrul recursului se invocă nelegalitatea sentinţei atacate în ceea ce priveşte soluţia de respingere a acţiunii, acţiunea având ca obiect plângerea împotriva rezoluţiei de clasare x din 08.02.2019 şi a rezoluţiei emisă de Inspectorul Şef prin care a fost menţinut acest act.

Se arată că în mod nelegal prima instanţă a menţinut actele nelegale contestate şi a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 45 alin. 3 din Legea nr. 317/2004 în ceea ce priveşte sesizarea formulată împotriva d-nei judecător B., în ceea ce priveşte soluţionarea fondului dosarul nr. x/2011 al Judecătoriei Craiova şi a dispoziţiilor 43(2) C. proc. civ. în ceea ce priveşte judecătorii care au soluţionat recursul declarat împotriva sentinţei de fond.

Se solicită de recurent în principal casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare şi în solidar casarea sentinţei şi rejudecarea în sensul admiterii acţiunii respectiv anularea ca nelegale a rezoluţiei de clasare menţinută prin rezoluţia inspectorului şef al Inspecţiei judiciare nr. x/24.06.2019.

La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat.

Sentinţa atacată este dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor Legii nr. 317/2004 şi a dispoziţiilor C. proc. civ., în mod legal constatându-se legalitatea actelor contestate prin care pe fond s-a respins sesizarea recurentului cu privire la modul de instrumentare a dosarului nr. x/2011 aflat pe rolul Judecătoriei Craiova şi ulterior pe rolul Tribunalului Dolj.

Prin rezoluţia Inspecţiei Judiciare din data de 8 februarie 2019, în temeiul art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, modificată şi republicată, inspectorul judiciar a dispus clasarea sesizării formulate de petent, întrucât, din verificările efectuate nu s-au conturat indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare dintre cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată şi modificată.

Împotriva măsurii de clasare dispuse, petentul a formulat plângere, în temeiul art. 451 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicat şi modificată, care a fost respinsă prin rezoluţia inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. C19-1924.

Având în vedere prevederile art. 45 din Legea nr. 317/2004, în mod temeinic şi legal a reţinut Curtea de Apel Bucureşti că Inspecţia Judiciară are competenţa de a verifica "aspectele semnalate" pentru a stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Astfel, verificările efectuate de inspectorul judiciar nu sunt limitate la persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea, ci, în funcţie de aspectele semnalate, aceste verificări pot privi toţi magistraţii la care se referă sesizarea în legătură cu săvârşirea unei abateri disciplinare.

Prin sesizarea formulată, petentul a invocat, printre alte aspecte, durata de soluţionare a dosarului nr. x/2011. Or, în legătură cu acest aspect, Curtea a subliniat că în mod legal a procedat inspectorul judiciar la verificarea actelor de procedură efectuate în cauză şi de către alţi judecători, nu doar de către judecătorul B., analizând întregul parcurs al dosarului, de la data înregistrării acestuia până la termenul din 17.01.2019.

Referitor la susţinerea reclamantului privind imixtiunea în actul de justiţie, de natură a influenţa soluţionarea dosarului, Curtea de Apel a reţinut că efectuarea verificărilor prealabile, ca urmare a sesizării formulate de reclamant, nu poate avea ca efect afectarea imparţialităţii şi independenţei magistraţilor implicaţi în soluţionarea dosarului, cu atât mai mult cu cât aceştia nu sunt părţi în procedura derulată de Inspecţia Judiciară ce se finalizează cu rezoluţia de clasare.

De altfel, după cum arată reclamantul, acesta a uzat de mijloacele conferite de lege, formulând o cerere de recuzare, care însă a fost respinsă de instanţa de judecată.

Referitor la al doilea motiv de nelegalitate a rezoluţiilor contestate, respectiv împrejurarea că faţă de judecătorul B. s-a dispus clasarea ca urmare a faptului că a fost eliberată din funcţia de judecător prin pensionare, Curtea a reţinut în mod judicios că, faţă de prevederile Legii nr. 303/2004, soluţia dispusă de inspectorul judiciar şi confirmată de înspectorul-şef este una legală.

Astfel, conform art. 98 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 "Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei."

În consecinţă, o condiţie esenţială pentru a se angaja răspunderea disciplinară în temeiul Legii nr. 317/2004 este ca persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea să deţină calitatea de judecător sau procuror, atât la momentul formulării sesizării, cât şi ulterior, până la finalizarea cercetării disciplinare.

Or, cât timp judecătorul B. a fost eliberat din funcţie prin pensionare, potrivit legii, anterior finalizării verificărilor prealabile, în mod legal s-a dispus clasarea sesizării formulate de petent.

În cauză Curtea nu a identificat în cererea de recurs aspecte de nelegalitate de natură a se impune casarea cu trimitere spre rejudecare sau de reformare a situaţiei recurate sentinţa de respingere a acţiunii fiind dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material incidente.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 723 din 28 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 aprilie 2022.