Annulment of appellate compensation for moral damages via renunciation to judgment

Şedinţa publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

Constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 16.11.2018, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, a solicitat anularea Deciziei de respingere parţială a cererii de despăgubire nr. x/26.10.2018,obligarea paratului la plata sumei de 92.125 RON, reprezentând diferenţă a daunelor morale, pretinse şi neacordate petentului,precum si la plata cheltuielilor de judecata.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2470 din 29 octombrie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererile conexate formulate de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR, a anulat în parte deciziile nr. 17438/26.10.2018 şi nr. 192170/19.02.2019 emise de paratul F.G.A., în ceea ce priveşte neaprobarea la plată a despăgubirilor suplimentare în valoare de: 10.000 RON pentru reclamantul A. şi 50.000 RON pentru B., reprezentând daune morale şi a obligat pârâtul la plata sumelor anterior menţionate. A respins în rest cererile ca neîntemeiate şi a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 450 RON(50 RON reclamantului A. şi 350 RON reclamantei B.), reprezentând taxă judiciară de timbru,precum si la plata cheltuielilor de deplasare in cuantum de 121,32 euro.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 2470 din 29 octombrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarant recurs recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor, solicitând în principal, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, casarea sentinţei atacate, în sensul respingerii cererii de anulare a deciziilor nr. 17438/26.10.2018 şi nr. 192170/19.02.2019 emise de F.G.A, ca neîntemeiate.

4. Cererea de renunţare la judecată a intimaţilor-reclamanţi.

Ulterior, prin cererea înregistrată la dosar la data de 17.07.2020 reclamanţii A. şi B. au învederat că renunţă la judecată, în temeiul art. 406 alin. (5) C. proc. civ.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând solicitarea formulată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte va lua act de renunţarea reclamanţilor la judecata în cauză, pentru motivele arătate în continuare.

Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului declarat de recurentul-pârât FGA, a luat act de faptul că la dosarul cauzei a fost depusă de către reclamanţi o solicitare de renunţare la judecată.

Solicitarea de renunţare la judecata a fost comunicată recurentului FGA, care a depus la dosar punct de vedere prin care şi-a exprimat acordul faţă de această cerere, menţionând, totodată, că solicită cheltuieli de judecată.

Potrivit art. 406 alin. (5) din C. proc. civ.:

"(5) Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză."

În speţă, Înalta Curte constată că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata, reprezintă un act de dispoziţie al reclamantului, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate şi în raport de dispoziţiile art. 406 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunţarea la judecată a reclamanţilor A. şi B. şi va anula în tot hotărârea nr. 2470 din 29 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte, obligă reclamanţii la plata către recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a sumei de 100 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată, taxa de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei nr. 2470 din 29 octombrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Ia act de renunţarea la judecată a reclamanţilor A. şi B..

Anulează în tot hotărârea nr. 2470 din 29 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Obligă reclamanţii la plata către recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a sumei de 100 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată, taxa de timbru.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2021.