Parish’s appeal dismissed; contested cemetery public-domain listing upheld as unchallenged local council inventory was determinative.

Şedinţa publică din data de 31 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 10 ianuarie 2020, sub nr. x/2019, prin declinare de competenţă prin sentinţa civilă nr. 592 din 18 decembrie 2019, pronunţată de Judecătoria Bălceşti, reclamanta Parohia Fârtăţeşti II a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Fârtăţeşti, judeţul Vâlcea, prin Primar şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Vâlcea, judeţul Vâlcea, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- anularea H.G. nr. 1362 din data de 27.122001 prin care terenurile aferente celor trei cimitire, respectiv Seciu, Cuci şi Căţet, au fost trecute în mod eronat în domeniul public al Primăriei comunei Fârtăţeşti, judeţul Vâlcea şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri a Parohiei Fârtăţeşti II, judeţul Vâlcea;

- obligarea Comisiei Locale pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Fârtăţeşti, judeţul Vâlcea, prin Primar la întocmirea şi înaintarea documentaţiei necesare Comisiei judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate Vâlcea, judeţul Vâlcea în vederea emiterii titlului de proprietate;

- obligarea Comisiei judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Vâlcea la emiterea titlului de proprietate;

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din 17 iunie 2020, instanţa a dispus, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004 şi art. 78 C. proc. civ., introducerea în cauză a Comunei Fârtăţeşti, în calitate de intervenient.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 59 din 8 iulie 2020, Curtea de Apel Piteşti:

(i) a respins, ca nefondate, excepţiile inadmisibilităţii şi excepţia tardivităţii cererii, invocate de pârâtul Guvernul României;

(ii) a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta Parohia Fîrtăţeşti II, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României şi cu intervenienta Comuna Fîrtăţeşti, prin primar, având ca obiect anularea H.G. nr. 1362/27.12.2001 în privinţa cimitirelor Căteţu, Cuci şi Seciu.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 a declarat recurs reclamanta Parohia II Fîrtăţeşti, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a arătat că regimul juridic al cimitirelor parohiale a fost reglementat de Decretul 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, Decretul nr. 233/1949 privind aprobarea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de H.G. nr. 53/2008 privind recunoaşterea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit actelor normative menţionate, incidente în cauză, din anul 1949, titularul dreptului de proprietate asupra celor 3 cimitire situate în comuna Fârtăţeşti, judeţul Vâlcea a fost Parohia II Fârtăţeşti, fostă Parohie Dejeşti.

În acest sens, menţionează următoarele dispoziţii legale:

Art. 9 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase: "Părţile componente locale ale cultelor religioase recunoscute pot avea şi întreţine, singure sau în asociaţie cu altele, cimitire pentru credincioşii lor."

Art. 59 din acelaşi act normativ prevede că bisericile şi capelele militare, cu întregul lor inventar, trec în proprietatea parohiilor de acelaşi cult, în circumscripţia cărora se afla.

Potrivit art. 1 din Decretul nr. 233/1949 pentru aprobarea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, a fost aprobat Statutul nr. 17/02/1949

Art. 168 "Totalitatea bunurilor aparţinând Patriarhiei, Mitropoliilor, Episcopiilor, Protopopiatelor, Parohiilor şi Mănăstirilor constituie averea bisericească."

Art. 181 - "Fiecare parohie rurală are dreptul la un cimitir pentru îngroparea morţilor, care este proprietatea parohiei."

Articolul 182 - "Cimitirul şi locul său se administrează de organele parohiale."

Articolul 183 - "Cimitirul se supraveghează de paroh şi consiliul parohial, care este dator a se îngriji de împrejmuirea lui şi de ţinerea lui în buna ordine."

Art. 186 - "Parohiile, protopopiatele, mănăstirile, episcopiile, mitropoliile şi patriarhia sunt persoane juridice de drept public."

H.G. nr. 53/2008 privind recunoaşterea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române

Art. 170,,(1) Din punctul de vedere al destinaţiei lui, patrimoniul bisericesc cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.

(2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt destinate exclusiv şi direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericească, iar cedarea folosinţei poate fi acordată pe un termen de până la 3 ani, cu posibilitatea de reînnoire.

(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt destinate cultului divin, precum: lăcaşurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc.), odoarele şi veşmintele bisericeşti, cărţile de ritual, cimitirele etc."

Art. 176,,(1) Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea patrimoniului bisericesc, controlul şi verificarea gestionară se desfăşoară în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare în vigoare. Forma definitivă a acestor acte este cea aprobată de Permanenţă Consiliului Naţional Bisericesc, de Permanenţă Consiliului eparhial sau de Sinodul mitropolitan, în conformitate cu prevederile prezentului Statut."

Art. 186,,(1) Fiecare parohie şi mănăstire are dreptul să deţină sau să înfiinţeze cel puţin un cimitir pentru îngroparea credincioşilor decedaţi, care este proprietatea parohiei sau a mănăstirii.

(2) Cimitirele parohiale şi mânăstireşti, ca bunuri sacre destinate exclusiv şi direct cultului, sunt insesizabile şi imprescriptibile şi nu pot fi înstrăinate, schimbate, grevate sau sechestrate."

Art. 187,,(1) Cimitirul se administrează de către Consiliul parohial, Consiliul mănăstiresc sau protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial.(2) La parohie, cimitirul stă sub supravegherea preotului paroh, a epitropului şi a Consiliul parohial, care sunt datori a se îngriji de împrejmuirea şi întreţinerea lui."

Mai mult, din adresa înregistrată sub nr. x din 04.12.2015 eliberată de Arhivele Naţionale-Serviciul Judeţean Vâlcea, prin care au fost eliberate formularele inventar privind bunurile deţinute de către Parohia II Fartăţeşti, se menţionează ]n mod expres cele 3 cimitire: Cuci, Seciu şi Căteţ au fost deţinute de biserica Fartăţeşti din anul 1949 (adresă depusă la dosarul cauzei).

Având în vedere caracterul special al legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române raportat la dreptul comun, respectiv Legea nr. 213/1998 şi ţinând cont de caracterul exemplificativ şi nu enumerativ al bunurilor menţionate în anexa la lege, rezultă caracterul nelegal al H.G. nr. 1362/2001, privind apartenenţa cimitirelor din comuna Fârtăşeşti, judeţul Vâlcea la domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale Fârtăţeşti.

De asemenea, este nefondată şi reţinerea instanţei de fond potrivit căreia "reclamanta nu a făcut dovada că prin actul atacat i-au fost vătămate drepturi recunoscute de lege".

Conform art. 2 lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, prin "persoană vătămată se înţelege orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ" iar potrvit litera "o", prin "drept vătămat se înţelege orice drept prevăzut de Constituţie, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce atingere printr-un act administrativ".

Prin includerea cimitirelor în domeniul public al comunei Fârtătesti, potrivit H.G. nr. 1362/2001, a fost lezat dreptul de proprietate al Parohiei II Fârtăţeşti consfinţit prin legislaţia menţionată mai sus, care reglementează în mod expres regimul juridic al cimitirelor ca fiind proprietatea parohiilor comunale.

Mai mult, este de notorietate faptul că unităţile administrativ-teritoriale nu dispun de fonduri suficiente pentru administrarea cimitirelor, iar parohiile nu pot angaja cheltuitele pentru bunuri care nu mai sunt în proprietatea acestora.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Guvernul României a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepţiei nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

În motivare, intimatul-pârât Guvernul României a arătat că Hotărârea Guvernului nr. 1362/2001 este temeinică şi legală, fiind adoptată conform prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare.

Hotărârea contestată a fost adoptată de executiv, astfel cum reiese şi din Nota de fundamentare care a însoţit proiectul actului administrativ, prin însuşirea proiectului iniţiat, la acea dată, de Ministerul Administraţiei Publice, organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu atribuţii şi competenţe în domeniul administraţiei publice locale.

La elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 555/2001, în vigoare la acea dată, proiectul actului administrativ fiind contrasemnat, respectiv avizat de către autorităţile publice interesate în aplicarea acestuia.

Potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998 şi Normelor tehnice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 548/1999, inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unei autorităţi administrativ-teritoriale se întocmeşte de către comisiile special constituite în acest sens, în fiecare unitate administrativ-teritorială şi se însuşeşte prin hotărârea autorităţii publice a unităţilor respective, urmând ca apartenenţa la domeniul respectiv a bunurilor cuprinse în inventar să fie atestată prin hotărâre a Guvernului.

Drept urmare, poziţiile din Anexa nr. 30 - Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Fârtăţeşti la Hotărârea Guvernului nr. 1362/2001, au făcut obiectul unei hotărâri a Consiliului local al Comunei Fârtăţeşti care, dacă ar fi afectat drepturile legitime ale vreunei persoane, trebuia atacată în faţa instanţelor de contencios administrativ, conform legii contenciosului administrativ.

Deoarece această hotărâre a autorităţii publice locale nu a fost contestată în faţa instanţei de contencios administrativ, respectivul inventar al comunei a fost comunicat Ministerului Administraţiei Publice pentru a face obiectul unei hotărâri de Guvern, lucru concretizat prin Hotărârea Guvernului nr. 1362/2001.

De asemenea, dispoziţiile art. 18-24 ale Legii nr. 213/1998, în baza cărora s-a emis actul administrativ contestat, prevăd faptul că prin hotărâre de Guvern se atestă apartenenţa bunurilor respective la domeniul public de interes local.

În consecinţă, Hotărârea Guvernului nr. 1362/2001 nu are efect constitutiv de drept de proprietate în favoarea unităţii administrativ-teritoriale. Efectul juridic al actului administrativ emis de autoritatea centrală este doar de atestare a regimului juridic diferenţiat de regimul juridic al proprietăţii private, ce aparţine tot unităţii administrativ-teritoriale.

În acest sens invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României care, prin Decizia nr. 1031/14.09.20101, a reţinut că Hotărârea Guvernului nr. 54/2008 (act administrativ similar cu cel contestat în prezenta speţă) "nu reprezintă un act de trecere forţată a imobilelor din domeniul privat în cel public, similar unei exproprieri, ci doar confirmă regimul juridic al unor bunuri ce au fost enumerate în acte ale autorităţilor publice locale."

Guvernul nu are abilitatea legală de a inventaria el însuşi bunurile din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi nici de a modifica într-un fel sau altul inventarele întocmite de comisia locală (sau judeţeană) de inventariere, astfel cum acestea au fost aprobate prin hotărâre a consiliului local ori judeţean. În lipsa unei astfel de hotărâri, intervenţia Guvernului asupra inventarelor, în sensul adăugirii sau eliminării unor bunuri, ar reprezenta o ingerinţă inacceptabilă în autonomia locală, autonomie consfinţită prin Constituţia României, republicată, şi prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi o depăşire a atribuţiilor conferite prin Legea nr. 213/1998.

O eliminare a respectivelor poziţii din Anexa nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1362/2001 s-ar fi putut realiza numai la iniţiativa autorităţii administraţiei publice locale competente, în conformitate cu procedura prevăzută de art. 21 din Legea nr. 213/1998.

Nu în ultimul rând, intimatul-pârât a arătat că, în mod legal, instanţa de fond a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat anularea parţială a Hotărârii Guvernului nr. 1362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 25 aprilie 2002, întrucât recurenta-reclamantă nu a probat în ce măsură adoptarea actului administrativ i-a vătămat vreun drept sau interes legitim, în condiţiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Cu privire la motivul de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte observă că hotărârea recurată cuprinde situaţia de fapt reţinută din probele administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, inclusiv motivele pentru care s-au admis sau respins cererile părţilor. Hotărârea recurată nu cuprinde motive contradictorii sau motive străine de natura pricinii. De altfel, recurenta-reclamantă, deşi a invocat acest motiv de casare, nu a arătat, în concret, care sunt motivele contradictorii sau străine de natura pricinii din considerentele hotărârii atacate. De aceea, Înalta Curte apreciază nefondat acest motiv de casare.

Cu privire la motivul de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte observă că H.G. nr. 1362/27.12.2001 - Anexa 30, în partea referitoare la terenurile aferente cimitirelor Seciu, Cuci, Căţetu a fost emisă în Hotărârii Consiliului Local al Comunei Fârtăţeşti nr. 19/10.08.1999 privind aprobarea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al comunei şi Anexa cuprinzând acest inventar, care cuprinde la poziţiile 6,7 şi 15 cimitirele Căteţu, Cuci şi Seciu.

În acest fel, au fost puse în aplicare dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică, în forma în vigoare la data emiterii actului, potrivi cărora "Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale se întocmeşte, după caz, de comisii special constituite, conduse de preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari.(2) Inventarele întocmite potrivit prevederilor alin. (1) se însuşesc, după caz, de consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale. (3) Inventarele astfel însuşite se centralizează de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi se trimit Guvernului, pentru ca, prin hotărâre, să se ateste apartenenţa bunurilor la domeniul public judeţean sau de interes local."

Hotărârea Consiliului Local al Comunei Fârtăţeşti nr. 19/10.08.1999 privind aprobarea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al comunei şi Anexa cuprinzând acest inventar, care cuprinde la poziţiile 6,7 şi 15 cimitirele Căteţu, Cuci şi Seciu nu a fost desfiinţată printr-o hotărâre judecătorească a unei instanţe de contencios administrativ, astfel încât în mod legal a fost emisă H.G. nr. 1362/27.12.2001 - Anexa 30, în partea referitoare la terenurile aferente cimitirelor Seciu, Cuci, Căţetu, care atestă apartenenţa acestor cimitire la domeniul public de interes local.

Numai dacă reclamanta ar fi atacat în instanţă atât Hotărârea Consiliului Local al Comunei Fârtăţeşti nr. 19/10.08.1999, cât şi H.G. nr. 1362/27.12.2001 - Anexa 30, în partea referitoare la terenurile aferente cimitirelor Seciu, Cuci, Căţetu (care a fost emisă în Hotărârii Consiliului Local al Comunei Fârtăţeşti nr. 19/10.08.1999), instanţa ar fi putut examina izvorul dreptului de proprietate invocat de reclamantă (Decretul nr. 177/1948, nr. 233/1949 şi H.G. nr. 53/2008), comparând titlurile invocate de părţi.

H.G. nr. 1362/27.12.2001 - Anexa 30 are efectul de a confirma (atesta) apartenenţa celor trei cimitire la domeniul public de interes local. Guvernul României nu are competenţa de a modifica inventarele întocmite de comisia locală (sau judeţeană) de inventariere, astfel cum acestea au fost aprobate prin hotărâre a consiliului local ori judeţean.

De aceea, nici motivul de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este fondat.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În temeiul textelor de lege menţionate anterior, al art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Parohia Fârtăţeşti II împotriva sentinţei civile nr. 59 din 8 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2022.