Recognition of refugee status under Law 189/2000 based on witness testimony where official evacuation records are unavailable
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the defendant pension house, upholding the appellate court's judgment that annulled the administrative decision denying benefits and ordered the pension house to issue a new decision recognizing the plaintiff's status as a beneficiary of Law No. 189/2000. The dispute concerned the plaintiff's claim for financial compensation as a refugee from Basarabia and Northern Bukovina, with material facts established by witness testimony regarding the family's flight from Chernivtsi to Bucharest in March 1944 following Soviet annexation, and evidence from National Archives confirming the unavailability of specific evacuation documents. The decisive legal basis was the application of Government Emergency Order No. 105/1999, as amended by Law No. 189/2000, Article 1, which the courts found satisfied given that the plaintiff proved his efforts to obtain official documents and the witnesses corroborated the fact and motive of the refuge, rendering the appeal unfounded under Article 312 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 C. proc. civ; Recognition of refugee status under Law 189/2000 based on witness testimony where official evacuation records are unavailable: 189/2000. The dispute concerned the plaintiff's claim for financial compensation as a refugee from Basarabia and Northern Bukovina, with material facts established by witness testimony regarding the family's flight from Chernivtsi to Bucharest in March 1944 following Soviet annexation, and evidence from National Archives confirming the unavailability of specific evacuation documents. The decisive legal basis was the application of Government Emergency Order No. 105/1999, as amended by Law No. 189/2000, Article 1, which the courts found satisfied given that the plaintiff proved his efforts to obtain official documents and the witnesses corroborated the fact and motive of the refuge, rendering the appeal unfounded under Article 312 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to dismiss the appeal as unfounded and maintain the lower court's judgment.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, la data de 6 iulie 2004, reclamantul S.M. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a municipiului București, solicitând anularea hotărârii nr. 12344/12106 din 13 mai 2004, emisă de pârâtă și stabilirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Prin sentința civilă nr. 2136 din 15 octombrie 2004, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul S.M., în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București și a anulat hotărârea nr. 12344/12106 din 13 mai 2004, emisă de pârâtă.
A obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, pentru perioada 31 martie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 ianuarie 2004.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada demersurilor efectuate în vederea obținerii unor înscrisuri oficiale, iar martorii au relatat despre refugiul reclamantului, în perioada martie 1944 - 6 martie 1945 și depune motivul acestuia.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului București care a motivat în esență, că în dosarul depus la comisie, reclamantul nu a depus dovezi concludente cauzei.
Recursul este nefondat.
Prin adresa nr. 1049543 din 1 iulie 2004, Arhivele Naționale au comunicat reclamantului, că nu dețin documente referitoare la persoanele evacuate/refugiate din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
Din declarațiile martorilor rezultă că în luna martie 1944, reclamantul s-a refugiat împreună cu familia sa, din Cernăuți - Bucovina, în București - România, ca urmare a cedării Basarabiei și Bucovinei, către Uniunea Sovietică și nu s-a mai întors niciodată în Cernăuți, iar la data de 6 martie 1945 s-a aflat tot în București.
Așadar, în cauză reclamantul a făcut dovada demersurilor efectuate în vederea obținerii unor înscrisuri oficiale, iar martorii au relatat despre refugiul reclamantului, în perioada martie 1944 - 6 martie 1945 și despre motivul acestuia.
Față de considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 2136 din 15 octombrie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2005.