FGA rejection of insurance claim due to pending criminal investigation: obligation to await police findings versus procedural right to complete documentation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court dismissed the appeal of the claimant, upholding the lower court's decision in favor of the insured creditor who successfully challenged an administrative refusal. The dispute concerned the revocation of a decision by the Fund for the Guarantee of Insurers that had rejected a claim for damages resulting from a 2015 traffic accident, specifically alleging a lack of causal link and proof of driver guilt. The Court ruled that the appeal was unfounded, determining that the Fund violated procedural regulations by rejecting the claim without waiting for the conclusion of ongoing criminal investigations or without properly allowing the claimant to supplement missing documents as required by the law, thereby establishing a legitimate expectation for further administrative assessment. The decisive legal basis included the procedural rights under Law No. 213/2015 regarding the processing of payment claims, the requirement to provide relevant documents from criminal proceedings to establish guilt, and the interpretation of applicable ASF norms (No. 16/2015 and No. 24/2019) which established that request models are indicative and that authorities must permit the completion of documentation before final rejection.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 14 alin. (2) din Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (3) din Legea nr. 213/2015, art. 16 din Legea nr. 213/2015, art. 496 alin. (1) C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004; FGA rejection of insurance claim due to pending criminal investigation: obligation to await police findings versus procedural right to complete documentation: The dispute concerned the revocation of a decision by the Fund for the Guarantee of Insurers that had rejected a claim for damages resulting from a 2015 traffic accident, specifically alleging a lack of causal link and proof of driver guilt. The Court ruled that the appeal was unfounded, determining that the Fund violated procedural regulations by rejecting the claim without waiting for the conclusion of ongoing criminal investigations or without properly allowing the claimant to supplement missing documents as required by the law, thereby establishing a legitimate expectation for further administrative assessment. The decisive legal basis included the procedural rights under Law No. 213/2015 regarding the processing of payment claims, the requirement to provide relevant documents from criminal proceedings to establish guilt, and the interpretation of applicable ASF norms (No. 16/2015 and No. 24/2019) which established that request models are indicative and that authorities must permit the completion of documentation before final rejection.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the High Court's authority to dismiss the appeal as unfounded.
Substantive legal ground governing the court's power to review and uphold the first-instance decision in administrative litigation.
Full text
Şedinţa publică din data de 24 martie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea instanţei de fond
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 04.05.2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, anularea Deciziei FGA nr. 23451/09.04.2020, obligarea pârâtului la deschiderea Dosarului de daună nr. x şi obligarea pârâtului la plata către reclamantă a despăgubirilor solicitate prin cererea de plată.
1.2. Prin sentinţa civilă nr. 1294 din 25 noiembrie 2020, Curtea a admis, în parte, acţiunea, a anulat Decizia nr. 23451/09.04.2020 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor, a obligat FGA să redeschidă dosarul de despăgubiri al reclamantei şi a respins, ca prematură, solicitarea reclamantei de constatare a calităţii sale de creditor de asigurări şi de obligare a FGA la acordarea despăgubirilor.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, pe cale de consecinţă, respingerea contestaţiei formulate de intimata-reclamantă împotriva Deciziei nr. 23451/09.04.2020, cu cheltuieli de judecată.
A susţinut recurentul-pârât că instanţa a soluţionat cauza cu aplicarea greşită a prevederilor art. 16 lit. d) din Norma ASF nr. 24/2019 şi cu încălcarea art. 13 alin. (3), art. 14 alin. (2) din Legea nr. 213/2015, a art. 20 alin. (1) din Norma nr. 16/2015 şi a art. 47 din Norma ASF nr. 23/2014.
Instanţa de fond în mod greşit a reţinut că ar fi aplicabile dispoziţiile Normei ASF nr. 24/2019, pentru că raportul administrativ dedus judecăţii s-a creat la momentul depunerii cererii de plată de către intimat, respectiv la 25.11.2015, dată la care era în vigoare Norma ASF nr. 16/2015 şi nu Norma ASF nr. 24/2019.
A susţinut recurentul că nu există raporturi juridice între FGA şi creditorii de asigurări decât dacă aceştia înţeleg să i se adreseze cu cereri de deschidere dosar de daună/plată, FGA nefiind un succesor sau reprezentant al asigurătorilor în faliment.
În măsura în care soluţia de admitere în parte a acţiunii se bazează pe un act normativ care nu era în vigoare la data naşterii raportului de drept administrativ care nu era în vigoare la data naşterii raportului de drept administrativ ce a avut ca rezultat emiterea deciziei contestate, rezultă că soluţia adoptată nu are un fundament legal.
De asemenea, fondul are obligaţia instrumentării dosarelor de daună, potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 213/2015, care instituie obligaţia de a soluţiona cererile de plată sau cererile de deschidere a dosarelor de daună cu observarea legislaţiei specifice a asigurărilor şi adaptarea acesteia condiţiilor restrictive ale Legii nr. 213/2015.
Or, Norma aplicabilă accidentului reclamant de intimată ca fiind petrecut la 20.07.2015 este Norma ASF nr. 23/2014.
Ţinând cont de răspunsul dat de intimată la Notificarea FGA nr. 18069/02.10.2019, cum că cercetările în Dosarul penal nr. x/2015 nu au fost finalizate, rezultă că nu pot fi aplicabile dispoziţile art. 16 lit. d) din Norma ASF nr. 24/2013, chiar dacă cererea s-ar fi depus după data intrării în vigoare a acestei norme, 16.10.2019, pentru că sunt aplicabile dispoziţiile art. 47 din Norma 23/2014.
Astfel, legea impune obligativitatea prezentării de documente întocmite de organele de cercetare penală, rechizitoriu sau actele încheiate de autorităţile publice, din care rezultă atât răspunderea civilă a acestora, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia penală a conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs.
Prin urmare, este nelegală soluţia instanţei de fond prin care FGA este obligat să redeschidă dosarul de daună şi să stabilească vinovăţia în baza altor înscrisuri decât cele emise de organele de cercetare penală sau alte înscrisuri încheiate de autorităţi, de vreme ce accidentul rutier reclamat în urma căruia intimata solicită despăgubiri face obiectul unei cauze penale.
De altfel, articolul greşit reţinut de instanţa de fond ca temei al soluţiei sale, reţine sintagma "potrivit legii", ceea ce rezultă că este tot o normă de trimitere, respectiv o normă de trimitere la legislaţia specifică asigurărilor.
Prin Notificarea nr. x/02.10.2019, FGA nu a solicitat un răspuns, ci a solicitat înscrisuri, act emis de organele de cercetare penală privind vinovăţia şi circumstanţele evenimentului rutier din 20.07.2015.
3. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, analizând sentinţa recurată prin prisma susţinerilor din recurs şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, apreciază că recursul este nefondat, neputându-se reţine incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurent.
3.1. Reclamanta A. a supus controlului instanţei de contencios administrativ legalitatea Deciziei nr. 23451/09.04.2020 prin care pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor i-a respins cererea de plată înregistrată la FGA sub nr. x/25.11.2015, pentru prejudiciul suferit în urma evenimentului rutier din data de 20.07.2015.
Fondul de Garantare a Asiguraţilor a respins cererea de plată reţinând, în esenţă, că din înscrisurile depuse la dosarul de daună nu rezultă cu certitudine faptul că petenta A. a suferit o vătămare corporală în urma producerii evenimentului rutier reclamat, respectiv nu a făcut dovada legăturii de cauzalitate între vătămarea suferită şi evenimentul rutier din 20.07.2015.
Prima instanţă a admis acţiunea reclamantei, a anulat decizia de respingere a cererii de plată şi a obligat pârâtul la redeschiderea dosarului de despăgubiri al reclamantei, soluţie împărtăşită şi de instanţa de control judiciar.
3.2. Nu sunt fondate criticile recurentului-pârât, în sensul că hotărârea primei instanţe ar fi emisă în lipsa unui fundament legal.
Indiferent de norma ASF aplicabilă în cauză, Norma nr. 16/2015 sau Norma nr. 24/2019, dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 213/2015 prevăd că,
"În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora. Informaţiile solicitate se transmit comisiei, sub sancţiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării acesteia".
Or, în cauză, prin Notificarea nr. x/02.10.2019 emisă în Dosarul de daună nr. x, FGA a solicitat petentei A. să depună act emis de organele de cercetare penală privind vinovăţia şi circumstanţele producerii evenimentului rutier din data de 20.07.2015.
După cum a constatat şi prima instanţă, la data de 11.10.2019, petenta a răspuns notificării FGA precizând că cercetările în dosarul penal nr. x/2015 nu au fost finalizate, neexistând documente emise de organele de cercetare penală în sensul solicitat.
Recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a revenit cu solicitare către petentă, prin Notificarea nr. x/04.02.2020 comunicându-i că, pentru soluţionarea Dosarului de daună nr. x, mai este necesar a se depune "documente privind vinovăţia, în momentul în care va fi stabilită de organele competente." De asemenea, prin aceeaşi notificare, FGA a precizat că "în urma analizării documentelor solicitate şi transmise, ne vom rezerva dreptul de a solicita informaţii suplimentare".
3.3. Prin urmare, petenta A., în raport cu notificările emise de Fondul de Garantare a Asiguraţilor, avea aşteptarea legitimă de a i se solicita complinirea eventualelor lipsuri.
Cu toate acestea, Fondul de Garantare a Asiguraţilor, la data de 09.04.2020, fără a mai aştepta soluţia emisă de organele competente şi fără a mai solicita informaţii suplimentare, a emis decizia contestată, prin care a respins cererea de plată, motivat pe faptul că petenta nu ar fi făcut dovada existenţei unei legături de cauzalitate între vătămările suferite şi accidentul rutier şi nici a vinovăţiei asiguratului RCA.
Înalta Curte observă că modelul de cerere prevăzut în anexa nr. 6 la Norma ASF nr. 16/2015, normă care recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor afirmă că ar fi incidentă cauzei, este unul orientativ.
Recurentul-pârât omite a reţine faptul că scopul emiterii normelor ASF este acela de a facilita accesul persoanelor îndreptăţite (creditorilor de asigurare) la procedura administrativă prealabilă de efectuare a plăţilor.
De altfel, aspect demn de subliniat, în acest sens este şi modificarea operată de legiuitor prin Norma nr. 24/2019, care a înlocuit Norma nr. 16/2015, prin care se indică în mod expres că modelul de cerere de plată este orientativ şi poate fi adaptat.
3.4. Nu în ultimul rând, Înalta Curte constată a fi nefondată şi susţinerea recurentului-pârât că instanţa de fond l-ar fi obligat să stabilească vinovăţia în baza altor înscrisuri decât cele emise de organele de cercetare penală sau alte înscrisuri încheiate de autorităţi.
În considerentele hotărârii atacate, prima instanţă a precizat expres faptul că scopul redeschiderii dosarului de despăgubiri al reclamantei este acela de a i se solicita acesteia copii de pe înscrisurile relevante din dosarul penal şi nicidecum acela ca autoritatea pârâtă să stabilească vinovăţia independent de actele emise de autorităţile competente.
3.5. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, reţinând că soluţia primei instanţe reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguratilor împotriva sentinţei civile nr. 1294 din 25 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 martie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.