Pharmacy license legality under Law 266/2008: large commercial center exception and surface area calculation

Şedinţa publică din data de 22 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.05.2014 reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi S.C. B. S.R.L., a solicitat următoarele:

- anularea autorizaţiei de funcţionare nr. x/09.06.2011, prin care Ministerul Sănătăţii a autorizat funcţionarea farmaciei comunitare cu denumirea "C." în structura S.C. B. S.R.L, în spaţiul situat in Bucureşti, act administrativ despre a cărui existenţă a luat cunoştinţă în data de 03.10.2013.

- suspendarea executării actului administrativ, de la data soluţionării in fond a primului capăt de cerere, pana la momentul rămânerii irevocabile a soluţiei.

Prin sentinţa civilă nr. 464/20.02.2015, Curtea de Apel a respins, ca fiind neîntemeiate, excepţiile tardivităţii formulării plângerii prealabile, inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată faţă de lipsa plângerii prealabile şi tardivităţii introducerii acţiunii şi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâta S.C. B. S.R.L., respingând acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta A. S.A., ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 24.04.2015.

Prin Decizia nr. 574/16.02.2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de reclamantă, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Pentru a pronunţa această hotărâre, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut în vedere că reclamanta justifică interes într-o dublă ipostază: atât un interes de ordin social, public, reprezentat de restabilirea ordinii de drept, prin anularea autorizaţiei de funcţionare nr. x/09.06.2011, emisă în accepţiunea recurentei, cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de Legea 266/2008 pentru exceptarea de la criteriul demografic instituit drept regulă pentru înfiinţarea farmaciei comunitare în mediul urban, cât şi un interes privat, legitim ce decurge din afectarea negativă a vadului comercial şi a clientelei reclamantei prin deschiderea în imediata proximitate a farmaciei acesteia a unei alte farmacii aparţinând pârâtei, pentru care s-a emis autorizaţie de funcţionare cu aceeaşi încălcare, în accepţiunea recurentei, a condiţiilor prevăzute de lege pentru exceptarea de la criteriul demografic.

În vederea rejudecării, dosarul a fost reînregistrat la 12.05.2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2014*.

La 30.06.2017, reclamanta a formulat cerere de introducere în cauză a S.C. D. S.R.L., în calitate de dobânditor al autorizaţiei de funcţionare.

La termenul de judecată din 25.09.2017, Curtea a dispus introducerea în cauză a S.C. D. S.R.L., în temeiul art. 39 alin. (2) C. proc. civ.

Cu titlu preliminar, Curtea a subliniat că soluţia cu privire la excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile şi excepţia tardivităţii formulării cererii, a rămas definitivă, în primul ciclu procesual, nefiind exercitată calea de atac a recursului în această privinţă. De asemenea Curtea a reţinut că prin recursul exercitat, reclamanta nu a formulat critici cu privire la cererea de suspendare a executării.

Soluţia instanţei de fond, în rejudecare

Prin sentinţa civilă nr. 5542 pronunţată în data de 28.12.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, S.C. B. S.R.L şi S.C. D. S.R.L..

- Anulează autorizaţia de funcţionare nr. x/09.06.2011.

- Obligă pârâţii, în solidar la plata către reclamantă a sumei de 2000 RON, onorariu expert, cu titlu de cheltuieli de judecată.

- Încuviinţează cererea de majorare a onorariului expertului, pentru suma de 800 RON.

- Obligă reclamanta la plata către expert a sumei de 800 RON reprezentând diferenţă onorariu.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 5542 din 28.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta S.C. D., încadrând în drept criticile formulate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

A solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei şi rejudecându-se fondul litigiului, să se respingă acţiunea, ca neîntemeiată, reţinându-se actul atacat ca fiind emis în conformitate cu dispoziţiile legale, respectiv să se menţină autorizaţia de funcţionare emisă de către pârâtul Ministerul Sănătăţii sub nr. x/9.06.2011, ca fiind legală.

Împotriva recursului promovat de pârâtă, a formulat întâmpinare intimata -reclamantă A. S.A., solicitând respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate, ca legală şi temeinică.

Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 20 iunie 2019 s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19 octombrie 2021, în şedinţă publică, apoi judecata a fost amânată la data de 22 martie 2022, pentru imposibilitate de prezentare a apărătorului recurentei - pârâte, din motive obiective.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate şi de apărările din cuprinsul întâmpinării ce a fost formulată de intimata -reclamantă A.. S.A., Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta D. este întemeiat, urmând a fi admis, în considerarea argumentelor prezentate în continuare:

Recurenta-pârâtă a invocat ca motive de casare dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 C. proc. civ. invocându-se nelegalitatea sentinţei pronunţate de instanţa de fond, în rejudecare după amânarea pronunţării prin care s-a dispus anularea autorizaţiei de funcţionare nr. x/9.06.2011 emisă de autoritatea pârâtă în favoarea societăţii recurente-pârâte.

Se invocă faptul că instanţa a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material şi aprecierea nelegală a probatoriului administrat respectiv a raportului de expertiză, fiind nelegală contestarea instanţei în sensul că spaţiul autorizat în baza autorizaţiei contestate situat în Bucureşti Soseaua x, sector 3 nu reprezintă un centru comercial de mare suprafaţă.

Se invocă interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei nr. 266/2008 în ceea ce priveşte situaţia de excepţie de la prevederile alin. (1) şi aplicarea nelegală cu privire la actele care au stat la baza emiterii autorizaţiei de funcţionare. Iar legalitatea autorizaţiei de funcţionare trebuia verificată în raport de actele emise de autorităţi în anul 2010 din care rezultă că spaţiul se afla într-un centru comercial de mare suprafaţă conform legii şi nu în raport de adresa din 2014 invocată de reclamanta-intimată.

La dosarul autorizării exista adresa Primăriei Municipiului Bucureşti Primăria sector 2, serviciul documente avize urbanism, adresa semnata de primar, secretar si arhitectul sef care confirma faptul ca spaţiul din Bucureşti, Sos Colentina, nr24, parter este situat intr-un centru comercial de mare suprafaţa in care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul si de produse de alimentaţie publica situate intr-un singur imobil care utilizează o infrastructura comuna si utilităţi adecvate potrivit O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piaţa republicata cu modificările si completările ulterioare cu o suprafaţa mai mare de 1000 mp.

Se invocă nelegalitatea sentinţei atacate în raport de aprecierea legalităţii adreselor din 2010, care atestă o anumită situaţie de fapt în raport de concluziile contradictorii ale celor trei rapoarte de expertiză efectuate în cauză.

Se susţine că în mod nelegal şi nemotivat prima instanţă a analizat prin soluţia de anulare concluzia ultimului raport de expertiză depus pentru termenul din 15 octombrie 2018 în care se concluzionează că suprafaţa este de 987 mp fără a se ţine cont de concluzia primelor rapoarte care vizau situaţia din anul 2010.

Se arată că în mod greşit prima instanţă a apreciat nelegalitatea primelor adrese emise de Primăria sectorului 2 în raport de concluzia ultimului raport de expertiză fără a se ţine cont de spaţiile de desfacere şi depozitare care incluse în suprafaţa de cel mult 1000 mp spaţii comerciale probau pe situaţia de fapt, faptul că spaţiul autorizat funcţionează într-un centru comercial de mare suprafaţă conform prevederilor art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei.

" Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se poate înfiinţa câte o farmacie comunitară în gări, aerogări şi centre comerciale de mare suprafaţă, definite conform legii, în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse şi de alimentaţie publică, situate într-un singur imobil, care utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Dovada încadrării spaţiului în această prevedere se eliberează de autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială se află."

Se solicită de recurenta-pârâtă admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiate.

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat în cauză fiind îndeplinite condiţiile motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. interpretarea şi aplicare a normelor de drept material incidente în raport de probele administrate.

Soluţia de anulare a autorizaţiei de funcţionare farmacie emisă de intimatul-pârât sub nr. x/9.06.2011 dispusă de prima instanţă este apreciată de Curte ca nelegală, în cauză autorizaţia de funcţionare fiind legal emisă cu respectarea dispoziţiilor legale, respectiv a dispoziţiilor art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei în vigoare la data emiterii 9.06.2011.

Conform art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei "Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se poate înfiinţa câte o farmacie comunitară în gări, aerogări şi centre comerciale de mare suprafaţă, definite conform legii, în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse şi de alimentaţie publică, situate într-un singur imobil, care utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Dovada încadrării spaţiului în această prevedere se eliberează de autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială se află."

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei dovada încadrării spaţiului într-un centru comercial de mare suprafaţă este eliberată de autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială se află. În acest sens la baza eliberării autorizaţiei s-au aflat două adrese emise de Primăria Sectorului 2 care atestau faptul că spaţiul care urma să fie autorizat cu destinaţie de farmacie se afla într-un centru comercial de mare suprafaţă, respectiv cu o suprafaţă de circa 1100 mp.

În mod greşit prima instanţă verificând legalitatea actelor care au stat la baza emiterii autorizaţiei de funcţionare, inclusiv prin raportare la concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, a apreciat că autoritatea emitentă, pârâtul Ministerul Sănătăţii nu a respectat condiţiile cumulative prevăzute de lege pentru a se emite prin excepţie autorizaţia, plecând de la premisa că în cauză spaţiul cu destinaţie de farmacie nu a fost autorizat legal deoarece spaţiul menţionat în adeverinţele din 2010 nu face parte dintr-un complex comercial de mare suprafaţă.

Premisa instanţei de fond este nelegală fiind bazată pe o adeverinţă din 2014 care nu este de natură a infirma contestările de fapt din anul 2010 din care rezultă că spaţiul face parte dintr-un complex comercial de mare suprafaţă.

În mod nelegal prima instanţă a anulat autorizaţia ţinând cont de ultimul raport de expertiză depus pentru termenul din 15 octombrie 2018 în care se arată că suprafaţa este mai mică de 1000 mp fiind de 987 mp.

Aceasta în condiţiile în care concluziile rapoartelor de expertiză din 4.12.2017 şi respectiv 18.06.2018 au indicat suprafeţe comerciale de 1048 mp şi respectiv 1333,36 mp.

În ceea ce priveşte raportul de expertiză omologat prin soluţia de admitere de prima instanţă, în opinia Curţii acesta este eronat în condiţiile în care din calculul suprafeţei de 987 mp au fost excluse nejustificat spaţiile de desfacere şi depozitare care fac parte din cadrul spaţiului comercial de mare suprafaţă.

Faţă de cele constatate de instanţa de recurs rezultă nelegalitatea sentinţei atacate atât în ceea ce priveşte aprecierea adreselor actelor care au stat la baza emiterii autorizaţiei de funcţionare cât şi în ceea ce priveşte omologarea concluziilor ultimului raport de expertiză.

În opinia Curţii ca instanţă de recurs sentinţa atacată este dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material incidente, respectiv a dispoziţiilor art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei, în raport de probele administrate la prima instanţă în ceea priveşte încadrarea spaţiului în care a fost autorizată funcţionarea farmaciei pârâtei într-un centru comercial de mare suprafaţă.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. a fost invocat formal de către recurenta-pârâtă în cauză nefiind identificate aspecte de nelegalitate care pot fi încadrate în cadrul acestui motiv de casare.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă şi va casa sentinţa atacată în cauză fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

Curtea, în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, va dispune rejudecarea cauzei în sensul că va respinge acţiunea în anulare formulată de reclamanta A. S.A. ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta D. împotriva sentinţei civile nr. 5542 din 28 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi rejudecând,

Respinge acţiunea în anulare formulată de reclamanta A. S.A., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 martie 2022.