Eligibility for wartime labor benefit under Law 309/2002: non-discrimination principle overriding military unit hierarchical subordination
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the appeal filed by the County Pension House, leaving in force the Court of Appeal's ruling that annulled the pension authority's decision and ordered it to recognize the claimant as a beneficiary of specific wartime labor benefits. The dispute concerned the interpretation of Law No. 309/2002, where the administrative authority argued the claimant's military service in a labor detachment was ineligible because the specific military unit did not fall under the former General Directorate of Labor, while the claimant contended that the nature of the work, evidenced by a military booklet, qualified for the benefits. Relying on the principle of non-discrimination and equity, the Supreme Court held that excluding individuals based solely on the hierarchical subordination of their military unit, despite identical working conditions, constituted an unfair and discriminatory distinction, thereby confirming that the material conditions for granting the benefits under Article 1 of Law No. 309/2002 were met.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002, art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ; Eligibility for wartime labor benefit under Law 309/2002: non-discrimination principle overriding military unit hierarchical subordination: The dispute concerned the interpretation of Law No. 309/2002, where the administrative authority argued the claimant's military service in a labor detachment was ineligible because the specific military unit did not fall under the former General Directorate of Labor, while the claimant contended that the nature of the work, evidenced by a military booklet, qualified for the benefits. Relying on the principle of non-discrimination and equity, the Supreme Court held that excluding individuals based solely on the hierarchical subordination of their military unit, despite identical working conditions, constituted an unfair and discriminatory distinction, thereby confirming that the material conditions for granting the benefits under Article 1 of Law No. 309/2002 were met.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited to justify the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 5 mai 2003, reclamantul M.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 3787 din 31 martie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Harghita și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să se stabilească că reclamantul este beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că și-a satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, împrejurare ce rezultă din livretul militar.
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 165 din 2 iunie 2003, a admis acțiunea, a modificat hotărârea nr. 3787 din 31 martie 2003, emisă de pârâtă, în sensul că reclamantul s-a aflat în perioada 9 mai 1952 - 7 mai 1955, în situația prevăzută de art. 1 din Legea nr. 309/2002 și a obligat pârâta să-i acorde drepturile, de la data de 2 februarie 2003.
Pentru a soluționa astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a dovedit că a satisfăcut stagiul militar într-un detașament de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în sensul celor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Harghita.
În motivare, pârâta a susținut, în esență că, în mod eronat prima instanță a admis acțiunea, deoarece reclamantul și-a satisfăcut stagiul militar în unități militare care nu fac parte din fosta Direcție Generală a Serviciului Muncii. Că, în realitate, numai unitățile care au aparținut Ministerului de Interne - Direcția Generală a Serviciului Muncii, intră sub incidența normelor legale invocate de reclamant.
Critica este neîntemeiată.
Din copia livretului militar seria E.V. nr. 047781, prezentat de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a fost folosit, ca mână de lucru, în cadrul U.M. 04600 București, în perioada 9 mai 1952 - 7 mai 1955.
După lăsarea la vatră, el a fost inclus în categoria soldaților neinstruiți.
Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe durata stagiului militar în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică exceptarea reclamantului, de la acordarea drepturilor solicitate. În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament diferit și, evident, discriminatoriu.
Apreciind, deci, că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Harghita împotriva sentinței civile nr. 165 din 2 iunie 2003, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2005.