Loss of interest in cassation appeal against ministerial order on maritime pilotage authorization after abrogation

Şedinţa publică din data de 21 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, la data de 23.06.2014, reclamantele A., B. S.R.L. şi C. S.R.L., au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună: anularea Ordinului nr. 547/2014 privind autorizarea operatorilor economici pentru desfăşurarea activităţii conexe activităţilor de transport naval - serviciul de siguranţă pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi port şi pe căi navigabile interioare, inclusiv Anexa nr. 1 referitor la Criteriile de Autorizare, emis de Ministerul Transporturilor şi publicat în Monitorul Oficial nr. 353/14 mai 2014; obligarea pârâtei să comunice actul atacat împreună cu documentaţia care a stat la baza emiterii acestuia, precum şi toate lucrările efectuate, ca fiind necesare soluţionării cauzei; în subsidiar, anularea în parte, respectiv anularea prevederilor art. 2 alin. (1), art. 9 alin. (3), art. 13, art. 14, Anexa nr. 1, din Ordinului nr. 547/2014; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Reclamantele au solicitat adresarea CJUE a unor întrebări pentru o decizie prejudicială privind interpretarea art. 7 din Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European si al Consiliului, din 15 februarie 2017, acestea fiind următoarele:

Întrebarea nr. 1: Daca un stat membru decide să impună furnizorilor de servicii portuare obligaţii de serviciu public referitoare la serviciile portuare - spre exemplu servicii de pilotaj nave maritime - şi încredinţează dreptul de a impune astfel de obligaţii organului de administrare al portului, există posibilitatea ca alte autorităţi naţionale ce NU administrează porturile maritime să poată impune ca furnizorii de servicii portuare să respecte anumite cerinţe minime pentru realizarea serviciului portuar corespunzător, fără a exista o suprareglementare?

Întrebarea nr. 2: Daca unui regulament care are termen de aplicare o dată ulterioară intrării sale in vigoare si care presupune masuri de aplicare din partea statului membru, i se aplica teoria abţinerii si jurisprudenţa Wallonie, in sensul ca statul membru trebuie sa se abţină de la adoptarea de masuri administrative naţionale care sa îngreuneze sau sa facă inaplicabil regulamentul?

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 323 din 16 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti - Veche, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de sesizare a Curţii Europene de Justiţie, ca nefiind utilă soluţionării cauzei; a respins acţiunea formulată de reclamantele A., B. S.R.L. şi C. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamantele A., B. S.R.L. şi C. S.R.L. au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Motivele de casare astfel cum au fost invocate nu au fost sistematizate de recurentele-reclamante în cadrul cererii de recurs urmând a fi încadrate de Curte.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ. se invocă nerespectarea normelor de procedură constând în nerespectarea dispoziţiilor deciziei de casare cu trimitere fiind încălcate dispoziţiile art. 501 C. proc. civ.

În raport de dispoziţiilor art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. se invocă faptul că hotărârea recurată prin care a fost respinsă acţiunea reclamanţilor având ca obiect anularea Ordinului nr. 547/2014 cuprinde motive contradictorii şi argumente care nu aparţin instanţei de judecată fiind preluate integral din întâmpinarea formulată de autoritatea pârâtă.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 3 şi art. 20 din Legea nr. 24/2000 şi a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 52/2000 în ceea ce priveşte aprecierea legalităţii actului administrativ cu caracter normativ contestat.

În esenţă recurentele-reclamante arată că Ordinul nr. 547/2014 este nelegal deoarece cu ocazia emiterii lui nu au fost respectate normele de tehnică legislativă şi cele privind transparenţa decizională, iar reglementările de ordin, privind autorizarea operatorilor economici pentru desfăşurarea activităţii conexe activităţilor de transport naval sunt de natură a afecta interesele reclamantelor -recurente.

Se solicită admiterea recursului casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul admiterii acţiuni astfel cum a fost formulate.

La dosar intimatul - pârât a formulat note de şedinţă cu caracter de întâmpinare prin care a invocat în principal excepţia nulităţii recursului şi în subsidiar pe fond se solicită respingerea recursului ca nefondat.

Motivat, în şedinţa publică din 22.02.2022 Curtea a respins ca nefondată excepţia nulităţii recursului constatând că aspectele de nelegalitate invocate se încadrează în dispoziţiile cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 C. proc. civ.

Motivat, în aceeaşi şedinţă faţă de precizarea recurenţilor reclamanţi în sensul abrogării ordinului contestat nr. 547/2014 prin OMTIC nr. 991/2020, Curtea a pus în discuţia părţilor din oficiu excepţia lipsei de interes în formularea căii de atac a recursului.

A acordat cuvântul în subsidiar şi pe fondul recursului şi a dispus amânarea pronunţării.

În termenul de amânare a pronunţării recurentele-reclamante au depus la dosar concluzii scrise.

Excepţia lipsei de interes a recursului, invocată de Curte din oficiu este apreciată ca întemeiată pentru următoarele considerente.

Acţiunea reclamantelor - recurente, respinsă de prima instanţă prin sentinţa atacată, are ca obiect anularea în parte a OMT nr. 547/2014 privind "autorizarea operatorilor economici pentru desfăşurarea activităţii conexe activităţilor de transport naval - serviciul de siguranţă pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi port şi pe cale navigabilă interioare".

În conformitate cu prevederile art. 50 din O.G. nr. 22/1999i pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de către administraţiile portuare:

a) prin corpul de piloţi aparţinând administraţiei;

b) prin intermediul unor operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administraţie şi respectivii operatori economici;

c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condiţiile legii, de către administraţie către operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2)

(2) În cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care poate sa efectueze serviciul de pilotaj prevăzut sau în situaţia imposibilităţii derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea acestor servicii va fi asigurată de către administraţii şi de către operatori economici autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe baza de contracte atribuite în condiţiile legii.

(3) În cazul în care pilotajul este realizat de operatori economici autorizaţi, aceştia comunică administraţiilor tarifele de pilotaj şi facilităţile acordate.

(4) Administraţiile fac publice lista operatorilor economici autorizaţi cu care au încheiat contracte pentru pilotaj, tarifele practicate şi facilităţile acordate de aceştia.

(5) Pentru folosirea infrastructurii portuare, operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) plătesc un tarif stabilit de administraţie.

(6) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor".

Dispoziţiile legale anterior menţionate reglementează atribuţiile în domeniul transporturilor navale şi au dat/dau posibilitatea Ministerului Transporturilor (Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii) să delege o parte din atribuţiile ce îi revin Administraţiilor Portuare.

Prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) din OMT nr. 547/2014, se menţionează fără echivoc faptul că MTIC, prin Autoritatea Navală Română, autorizează operatorii economici, la cererea acestora, pentru desfăşurarea pilotajului navelor maritime şi emite Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii conexe activităţilor de transport naval - serviciul de siguranţă pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi port şi pe căile navigabile interioare. Rezultă că, Autoritatea Navală Română, aflata în subordinea ministerului nostru, are atribuţii în domeniul de reglementare al OMT nr. 547/2014, contestat.

În baza acestui ordin 547/2014 a cărui anulare se solicită recurentele-reclamante au fost autorizate în anul 2014 în raport de condiţiile din acest ordin, ordin cu caracter normativ care a fost abrogat expres prin dispoziţiile OMTIC nr. 991/2020.

Fapt de necontestat şi arătat de recurente în şedinţa publică din 22.02.2022 reclamantele au fost autorizate în baza Ordinului nr-547/2014 şi în consecinţă în cauză nu mai subzistă interesul, ca folos practic în ceea ce priveşte calea de atac formulată.

În cauză nu pot fi primite aspectele de nelegalitate invocate de recurente deoarece în cauză lipseşte interesul în promovarea prezentului recurs, lipsind folosul practic al analizării pe fond a legalităţii unui ordin abrogat, care a prevăzut o procedură de autorizare urmată de reclamantele-recurente şi în baza cărora au fost autorizate

În cauză nu subzistă interesul verificării legalităţii unui act administrativ cu caracter normativ, abrogat expres la data soluţionării prezentei căi de atac, ordin care şi-a produs efectele faţă de recurentele-reclamante.

Aceasta deoarece recurente-reclamante au fost autorizate în anul 2014, conform Ordinului nr. 547/2014 şi în consecinţă nu mai există interesul, ca folos practic în susţinerea recursului, luând în considerare faptul că acest ordin a fost abrogat expres prin dispoziţiile OMTIC nr. 991/19.05.2020.

Criticile invocate privind noul ordin din 2020 nu vizează obiectul prezentei cauze.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite excepţia lipsei de interes în formularea recursului invocată din oficiu de către instanţă şi în consecinţă va respinge recursului declarat de recurentele-reclamante ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes în formularea recursului, invocată din oficiu de către instanţă.

Respinge recursul declarat de recurentele-reclamante B. S.R.L., C. S.R.L. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 323 din 16 septembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Veche, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 21 martie 2022.