Automatic acquisition of ethnic refugee status by children born during parental displacement under restitution legislation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the County Pension House, thereby upholding the appellate court’s judgment which had annulled the administrative decision and obligated the defendant to recognize the claimant as a beneficiary of Law no. 189/2000 for the period from birth to 1945. The dispute concerned a challenge against an administrative refusal to grant compensation benefits to an individual born in 1941, where the plaintiff argued that he automatically acquired refugee status because his parents were ethnically displaced persons at the time of his birth, while the pension house contended that the legislation did not extend to children born during the parents' period of displacement. The court relied on Government Emergency Ordinance no. 105/1999 and the applicable norms, determining that ethnic displacement constitutes a continuous form of persecution, legally extending the refugee status to a child born within the displaced territory, thereby validating the lower courts' interpretation that such individuals are assimilated to their parents' legal status under the relevant restitution and compensation laws.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. e) din Legea nr. 189/2000, art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 C. proc. civ; Automatic acquisition of ethnic refugee status by children born during parental displacement under restitution legislation: Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 11 februarie 2004, reclamantul T.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 277 din 5 decembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Harghita și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice.
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 90 din 5 aprilie 2004, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 277 din 5 decembrie 2003, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 21 decembrie 1941 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 decembrie 2003.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul s-a născut la data de 21 decembrie 1941, dată la care părinții săi erau refugiați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere, statutul de refugiat, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Harghita, solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii formulate de T.I.
Recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimatul nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale sus-menționate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui, la data retrocedării pământului românesc.
Situația de refugiat a rezultat din probele administrate în cauză, copia extras de la tabelul cu refugiați din teritoriul Ungariei, în județul Râmnicu Sărat și copia actului de naștere al reclamantului.
Interpretarea dată de instanță este legală și nu adaugă la lege.
În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Harghita împotriva sentinței civile nr. 90 din 5 aprilie 2004, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2005.