Mootness of salary recalculation claim following post-litigation legislative correction and statutory payment scheme

Şedinţa publică din data de 16 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 3 mai 2017 sub nr. x/2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti obligarea pârâţilor la emiterea ordinului prin care să-i stabilească indemnizaţia de încadrare bruta lunara cu aplicarea în mod corect a dispoziţiilor legale în vigoare privind vechimea în funcţie, respectiv stabilirea indemnizaţiilor de încadrare brute lunare în raport de vechimea în funcţie de 3-5 ani, aşa cum prevede art. 16 (1) din Legea nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu stabilirea indemnizaţiei de încadrare brută lunară corespunzătoare vechimii de 3-5 ani (clasa 100) şi gradaţia 5 de 10.584 RON la care se adaugă 1.588 RON spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, 1.389 RON spor risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor confidenţialitate), rezultând un total venit brut de 13.561 RON, obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariate rezultate dintre drepturile salariate stabilite la nivel maxim si cele încasate, începând cu data de 09.04.2015, conform art. 1 (51) din O.U.G. nr. 83/2014 astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 71/2015, sume actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii efective, obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate de pârâţi de la data scadentei la data plăţii efective, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecata.

Reclamanta a depus precizare la cererea de chemare în judecată aratând că înţelege să se judece în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei, solicitând obligarea acestuia la emiterea ordinului prin care sa se stabilească indemnizaţiei de încadrare bruta lunara cu aplicarea în mod corect a dispoziţiilor legale în vigoare privind vechimea în funcţie, respectiv stabilirea indemnizaţiilor de încadrare brute lunare în raport de vechimea în funcţie de 3-5 ani, aşa cum prevede art. 16 (1) din Legea nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu stabilirea indemnizaţiei de încadrare brută lunară corespunzătoare vechimii de 3-5 ani (clasa 100) şi gradaţia 5 de 10.584 RON la care se adaugă 1.588 RON spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, 1.389 RON spor risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor confidenţialitate), rezultând un total venit brut de 13.561 RON şi în contradictoriu cu Tribunalul Bucureşti, solicitând obligarea acestuia la plata diferenţelor salariate rezultate dintre drepturile salariale stabilite la nivel maxim si cele încasate, începând cu data de 09.04.2015, conform art. 1 (51) din O.U.G. nr. 83/2014 astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 71/2015, sume actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii efective, precum şi obligarea Tribunalului Bucureşti la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate de pârâţi de la data scadentei la data plăţii efective şi obligarea Ministerului Justiţiei şi a Tribunalului Bucureşti la plata cheltuielilor de judecata.

Reclamanta a formulat modificarea cererii de chemare în judecata solicitând anularea parţială a Ordinului nr. 1479/C/24.05.2017 emis de Ministerul Justiţiei, (care lipseşte de aplicabilitate orice dispoziţii contrare - art. 3), obligarea pârâtului Ministerului Justiţiei la emiterea unor noi ordine de salarizare, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu 09.04.2015, sumă ce urmează a fi majorată cu 10% începând cu data de 1.12.2015, având în vedere Legea nr. 293 din 25 noiembrie 2015, conform art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014 aprobată prin Legea 71/2015 ", obligarea pârâtului Ministerului Justiţiei la emiterea ordinelor prin care sa ne stabilească indemnizaţiile de încadrare bruta lunara cu aplicarea în mod corect a dispoziţiilor legale în vigoare privind vechimea în funcţie, respectiv stabilirea indemnizaţiilor de încadrare brute lunare în raport de vechimea în funcţie de 3-5 ani, aşa cum prevede art. 16 (1) din Legea nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu stabilirea indemnizaţiei de încadrare brută lunară corespunzătoare vechimii de 3-5 ani (clasa 100) şi gradaţia 5 de 10.584 RON la care se adaugă 1.588 RON spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, 1.389 RON spor risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor confidenţialitate), rezultând un total venit brut de 13.561 RON, obligarea Tribunalului Bucureşti la plata diferenţelor salariate rezultate dintre drepturile salariate stabilite la nivel maxim si cele încasate, începând cu data de 09.04.2015, conform art. 1 (51) din O.U.G. nr. 83/2014 astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 71/2015, obligarea Tribunalului Bucureşti la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate de pârâţi de la data scadentei la data plăţii efective, obligarea Ministerului Justiţiei şi a Tribunalului Bucureşti la plata cheltuielilor de judecata.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa 5167/2017 pronunţată în data de 22 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea modificată a reclamantei A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti, a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să emită reclamantei un nou ordin de salarizare în mod legal, raportat la Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia CCR nr. 794/2016, ţinând cont de vechimea în muncă, gradul profesional, funcţia, sporurile salariale şi să dispună plăţile aferente, începând cu data de 09.04.2015, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, la care se adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, majorare aplicabilă din 01.12.2015, prin ordonatorul de credite corespunzător, cu stabilirea cuantumului exact în RON, toate actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală calculate de la data scadenţei până la data plăţii efective, cu rectificarea tuturor erorilor de calcul.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei 5167/2017 pronunţată la 22 decembrie 2017 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca netemeinice.

Susţine că decizia nr. 794 intervenită pe finele anului 2016 nu poate fi invocată de reclamantă pentru a obţine majorarea indemnizaţiei de încadrare brută în raport de vechimea numai în funcţiile prevăzute de art. 4 din O.U.G. nr. 27/2006. Decizia poate avea relevanţă cel mult din perspectiva stabilirii nivelului maxim pentru fiecare funcţie.

Problema raportării la nivelul maxim aflat în plată s-a pus odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 43/2006, în acest sens fiind dispoziţiile art. 31 alin. (1).

Prin urmare, numai după data de 1.08.2016 Ministerul Justiţiei a emis Ordinul nr. 4680/C/2016 şi Ordinul nr. 219/C/2017 prin care au fost stabilite noile cuantumuri ale indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi ale sporurilor aferente acestora pentru judecători şi asistenţi judiciari.

În raport de dispoziţiile art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014 şi art. 31 alin. (1) şi alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2015, precum şi ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, la data de 21.12.2016 a fost emis Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 4680/C/2016, prin care s-a dispus că, începând cu data de 09.04.2015, judecătorii care beneficiau la acea dată de un cuantum al indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, gradaţie şi vechime în funcţie se recalculează la nivel maxim, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Totodată, art. 2 din ordin prevede că, începând cu data de 01.08.2016, indemnizaţia de încadrare brută lunară a judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi a asistenţilor judiciari se recalculează prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 381,823 RON, care include toate majorările acordate acestei categorii de personal (deci şi 5%, 2% şi 11%), inclusiv majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015.

Prin urmare, prin OMJ nr. 4680/C/2016 s-a realizat o unificare a indemnizaţiilor, prin eliminarea diferenţelor salariale şi recalcularea la nivel maxim, în funcţie de actul normativ în vigoare.

Ulterior, prin OMJ nr. 219/C/01.02.2017, s-a prevăzut că, începând cu data de 01.10.2016, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015.

Aşadar, în contextul celor mai sus arătate, recurentul-pârât a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a admis acţiunea intimatei-reclamante, în sensul solicitat.

Apreciază că actele administrative, prin care au fast stabilite noile cuantumuri ale indemnizaţiei intimatei reclamante, au fost emise în acord cu Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, nefiind legală obligarea Ministerului Justiţiei de a emite un nou ordin prin care să stabilească indemnizaţia de încadrare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială 405 RON pentru a perioadă anterioară datei 01.10.2016.

4. Apărări formulate în cauză

Recurentul-pârât a depus note scrise solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi, rejudecând cauza să se dispună respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect, în ceea ce îl priveşte, întrucât şi-a îndeplinit obligaţia stabilită, depunând în acest sens un set de înscrisuri.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 7 ianuarie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 28 septembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 16 martie 2021, prin încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2019.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa şi încheierea recurate în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Reclamanta a solicitat anularea în parte a Ordinului nr. 1479/C/2017 emis de Ministerul Justiţiei, în ceea ce priveşte data de la care se aplică valoarea de referinţă sectorială majorată, obligarea la emiterea unui alt ordin de salarizare, conform Legii nr. 71/2015, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 405 RON, începând cu data de 9 aprilie 2015 + 10% începând cu 1 decembrie 2015, conform art. 4 din Legea nr. 293 din 25 noiembrie 2015 şi repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015.

În raport cu susţinerile părţilor şi cu probele administrate la dosar, Înalta Curte reţine că la data de 24.05.2018, a fost emis Ordinul ministrului Justiţiei nr. 2066/C/2018 .

Prin art. 1 al acestui ordin s-a statuat, la alin. (1), că în perioada 09.04.2015-30.11.2015, indemnizaţia de încadrare brută lunară a judecătorilor şi asistenţilor judiciari este stabilită prin raportare la valoarea de referinţă sectorială 421,36 RON, la alin. (2), că în perioada 01.12.2015-31.12.2017, indemnizaţia se calculează prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON, iar, la alin. (3), că începând cu 01.01.2018, în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 153/2017, drepturile se recalculează în funcţie de valoarea de referinţă sectorială 463,5 RON.

La art. 3 din ordin s-a prevăzut că plata drepturilor salariale stabilite potrivit art. 1 se realizează începând cu luna august 2018 pentru drepturile aferente lunii iulie 2018, iar, pentru perioada 09.04.2015-30.06.2018, plata se va face după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiţiei.

Înalta Curte constată că prin ordinul menţionat s-a dispus recalcularea indemnizaţiei intimatei-reclamante prin raportare la o valoare de referinţă sectorială chiar mai mare decât cea solicitată prin acţiune.

Prin urmare, avându-se în vedere că, în cursul soluţionării cauzei, la data de 24.05.2018, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a răspuns pretenţiilor intimatei şi a procedat la emiterea unui ordin de salarizare prin care s-au stabilit drepturile salariale solicitate prin cererea dedusă judecăţii, acţiunea a rămas fără obiect.

Mai mult, în aplicarea dispoziţiilor Ordinului ministrului Justiţiei nr. 2066/C/2018 a fost emis Ordinul ministrului Justiţiei nr. 89/C/04.01.2019 care vizează în mod direct asistenţii judiciari din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţilor de Apel.

De asemenea, prin O.U.G. nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei s-a stabilit plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018, precum şi plata dobânzilor şi a actualizării cu rata inflaţiei.

În aceste condiţii, Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 29 şi art. 32 din C. proc. civ., reţinând că unul dintre elementele acţiunii civile este, alături de părţi şi cauză, obiectul cererii, respectiv pretenţia concretă a reclamantului, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 4843 din data de 8 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, va casa în parte sentinţa, rejudecând cauza va admite în parte acţiunea astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta A., respinge capătul de cerere privind obligarea Ministerului Justiţiei să emită reclamantei un nou ordin de salarizare, raportat la Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia CCR nr. 794/2016, ţinând cont de vechimea în muncă, gradul profesional, funcţia, sporurile salariale, ca fiind rămas fără obiect şi va menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI împotriva sentinţei nr. 5167/2017 din 22 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa atacată şi, rejudecând cauza:

Admite în parte acţiunea astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta A..

Respinge capătul de cerere privind obligarea Ministerului Justiţiei să emită reclamantei un nou ordin de salarizare, raportat la Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia CCR nr. 794/2016, ţinând cont de vechimea în muncă, gradul profesional, funcţia, sporurile salariale, ca fiind rămas fără obiect.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 martie 2021.