Judicial salary grid dispute nullified for failure to submit original signed appeal

Şedinţa publică din data de 16 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 22 martie 2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, au formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 4/03.02.2017 emise de Preşedintele Curţii de Apel Craiova şi anexei la Decizia nr. 4/03.02.2017 care cuprinde grilele de salarizare ale personalului auxiliar şi conex de la tribunalele şi judecătoriile din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, în ceea ce priveşte stabilirea salariului bază de calcul pentru grefierul şef de secţie/grefierul şef de judecătorie cu gradul I la nivelul de 3549 RON, precum şi împotriva răspunsului primit la contestaţia prealabilă - Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova nr. 7/22.02.2017, solicitând obligarea pârâtei Curtea de Apel Craiova să stabilească în grila unică de salarizare anexă la decizia nr. 4/03.02.2017) un salariu bază de calcul pentru grefierul şef de secţie/grefier şef de judecătorie la nivelul celui pentru funcţia de prim grefier gradul I; obligarea pârâtului Tribunalul Dolj să recalculeze salariul lor raportat la salariul bază de calcul în cuantum de 3641 RON; obligarea pârâţilor la plata retroactivă a diferenţelor băneşti corespunzătoare drepturilor rezultate ca urmare a modificării deciziei nr. 4/03.02.2017 şi recalculării salariului.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin decizia civilă nr. 4061 pronunţată în data de 31 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Tribunalul Dolj, ca neîntemeiată şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Dolj, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 4061 pronunţată la 31 octombrie 2017 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs recurentul H. şi recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile şi pe fond admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată în cauză.

3. Apărările intimatului

Intimaţii-pârâţi Tribunalul Dolj şi Curtea de Apel Craiova au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea căii de atac, ca fiind nefondată.

4. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., fără aplicarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 7 ianuarie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 12 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 16 martie 2021, prin încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2019.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, pentru nedepunerea în original a cererii de recurs, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 alin. (1), aplicabil în virtutea normei de trimitere de la art. 494 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ.: "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:…semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic."

Aceste dispoziţii se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, art. 148 C. proc. civ. indicând că:

"Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă…, precum şi semnătura."

Potrivit art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia. Dacă semnătura aparţine unui funcţionar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condiţiile legii.(2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condiţiile prevăzute de lege."

Conform art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ.:

"(2) La cererea de recurs se vor ataşa (...), precum şi, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocaţială sau delegaţia consilierului juridic.(3) Menţiunile prevăzute la (...), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.(...)"

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acesteia, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recurenţii-reclamanţi au depus cererea de recurs prin fax, la data de 26 iulie 2018, fiind înregistrată la instanţa de fond la aceeaşi dată, recursul purtând semnături olografe, semnături care, datorită modalităţii de depunere, se regăsesc în forma imprimată.

Totodată, se reţine că la dosarul cauzei nu se află un exemplar original al recursului care să cuprindă semnăturile olografe ale recurenţilor-reclamanţi.

Recurenţii-reclamanţi H., A., B., C., D., E., F., G. nu au comunicat instanţei un exemplar original al recursului, deşi au fost citaţi cu menţiune în acest sens şi nici nu au procedat la semnarea pe exemplarul aflat la dosarul cauzei.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale recursului prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din C. proc. civ., recursul necuprinzând semnături, care trebuie aplicate în original pe actele procesuale depuse la instanţele de judecată, nefiind suficientă o copie imprimată a acestuia.

În acest sens este şi soluţia de principiu adoptată în şedinţa din 29 ianuarie 2018 a judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia "în ipoteza în care o parte litigantă înaintează cererea de recurs exclusiv prin fax sau e-mail şi instanţa face demersuri pentru a obţine exemplarul purtând semnătura olografă, iar partea nu se conformează, sancţiunea aplicabilă este cea a anulării cererii de recurs."

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) şi (3) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul H. şi recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., G..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanţii H., A., B., C., D., E., F., G. împotriva deciziei civile nr. 4061 din 31 octombrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 martie 2021.