Citizenship appeal against final appellate ruling held inadmissible; 500 RON fine for bad faith.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the claimant’s appeal against the Court of Appeal’s decision of 27 April 2017, which had already rejected the claimant’s earlier appeal as time-barred; the Court also imposed a judicial fine of 500 RON on the claimant for bad faith in exercising a remedy not provided by law. The underlying dispute concerned the claimant’s challenge to an order rejecting his application for Romanian citizenship, which had been dismissed on the merits by the first-instance tribunal, and the claimant then sought to appeal the appellate court’s final decision. The Court held that, under Articles 457(1), 483(1), and 634(1) of the Civil Procedure Code, the challenged decision was final and not subject to further appeal, so the appeal was inadmissible; the repeated filing of a remedy against a final decision evidenced bad faith, justifying the fine under Article 187(1)(1)(a) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 406 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) din C. proc. civ; Citizenship appeal against final appellate ruling held inadmissible; 500 RON fine for bad faith: The underlying dispute concerned the claimant’s challenge to an order rejecting his application for Romanian citizenship, which had been dismissed on the merits by the first-instance tribunal, and the claimant then sought to appeal the appellate court’s final decision. The Court held that, under Articles 457(1), 483(1), and 634(1) of the Civil Procedure Code, the challenged decision was final and not subject to further appeal, so the appeal was inadmissible; the repeated filing of a remedy against a final decision evidenced bad faith, justifying the fine under Article 187(1)(1)(a) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedApplied to sanction the appellant with a judicial fine of 500 RON for exercising an inadmissible appeal in bad faith.
Full text
Şedinţa publică din data de 16 martie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2016 la data de 18.04.2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, a formulat contestaţie împotriva Ordinului nr. 180/P/21.03.2016 de respingere a cetăţeniei române solicitând anularea ordinului de respingere a cetăţeniei române nr. 180/P/21.03.2016 şi a Raportului şi Avizului Comisiei pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie; constatarea existenţei dreptului reclamantului de a i se aproba solicitarea de cetăţenie română în baza din Legii nr. 21/1991, obligarea pârâţilor să soluţioneze dosarul de cetăţenie în sensul emiterii de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, prin Comisia pentru Cetăţenie, a unui Raport favorabil acordării cetăţeniei române reclamantului şi a Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să emită ordinul de acordare a cetăţeniei române reclamantului, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată şi obligarea pârâtului să execute hotărârea judecătorească sub sancţiunea unei penalităţi de 50 RON pentru fiecare zi de întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 6343 pronunţată la 07.11.2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016 a respins acţiunea formulată pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Preşedintele Autorităţii Naţionale Pentru Cetăţenie, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinţei civile nr. 6343 pronunţată la 07 noiembrie 2016 de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal reclamantul A. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
Intimata Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia tardivităţii recursului şi prin care a solicitat, în principal, respingerea recursului ca tardiv formulat, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.
La data de 24 aprilie 2017 a fost înregistrată cererea recurentului de renunţare la judecată potrivit art. 406 din C. proc. civ.
2. Hotărârea atacată cu recurs
Prin decizia civilă nr. 1923 pronunţată în data de 27 aprilie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de recurentul-reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 6343 pronunţată în data de 07 noiembrie 2016pronunţate de către Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, ambii cu sediul în Bucureşti, ca tardiv formulat.
3. Calea de atac declarată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1923 pronunţată la 27 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A. care, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile, să se ia act de renunţarea la judecată formulată şi, rejudecând cauza să se anuleze în tot sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A., este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte reţine că hotărârea recurată, decizia civilă nr. 1923 pronunţată în data de 27 aprilie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, este definitivă, fiind pronunţată de curtea de apel în soluţionarea recursului declarat de recurentul-reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 6343 pronunţată în data de 07 noiembrie 2016 pronunţate de către Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".
Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
În prezenta cauză, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor menţionate, este definitivă.
Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că recurentul-reclamant nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A..
Înalta Curte mai constată că recurentul-reclamant a formulat, din nou calea de atac a recursului împotriva unei decizii definitive pronunţată de o instanţă de recurs şi în dispozitivul căreia se menţiona cu claritate caracterul definitiv al acesteia.
Având în vedere exercitarea căii de atac inadmisibile, aspect de natură a contura reaua-credinţă a recurentului în exercitarea dreptului prevăzut de art. 483 şi urm din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că în speţă sunt incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.
Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.,:
"(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:
a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va dispune anularea recursului ca inadmisibil şi, totodată, va face aplicarea în cauză a prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ. şi va aplica recurentului A. amendă judiciară în cuantum de 500 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1923 din 27 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Aplică recurentului A. amendă judiciară în cuantum de 500 RON, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Definitivă.
Cu drept de reexaminare asupra măsurii amenzii judiciare în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 martie 2021.