Challenge to civil service exam results barred by failure to file mandatory preliminary objection within statutory deadline

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 9 aprilie 2019, reclamantul A. le-a chemat în judecată pe pârâtele Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Bihor şi B., solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să dispună: anularea rezultatului concursului organizat în perioada 20 august -17 octombrie 2018 pentru ocuparea postului de auditor public extern în cadrul Camerei de Conturi a judeţului Bihor în ceea ce o priveşte pe candidata B.; obligarea pârâtei de rd. l la declararea reclamantului ca admis la concursul pentru ocuparea postului de auditor public extern în cadrul Camerei de Conturi a judeţului Bihor în perioada 20 august - 17 octombrie 2018, cu toate consecinţele legale pe care le incumba o asemenea obligaţie; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 19/CA din 18 februarie 2020, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Camerei de Conturi Bihor invocată prin întâmpinare de pârâta Curtea de Conturi a României, a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii sub aspectul neîndeplinirii legale a procedurii prealabile invocată de pârâte, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi B., având ca obiect anulare act administrativ şi a obligat reclamantul să achite pârâtei B. cheltuieli de judecată în sumă de 1000 RON.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, reclamantul arată că a participat la concursul organizat de către Curtea de Conturi a României pentru ocuparea unui post de auditor public extern în cadrul Camerei de Conturi a judeţului Bihor. Pentru Camera de Conturi a judeţului Bihor au fost alocate un număr de 3 posturi.

În ceea ce priveşte condiţiile de participare la concurs, ţinând cont de cuprinsul anunţului, acestea au presupus condiţii privind studiile absolvite si condiţii de vechime minima în specialitate după cum urmează:

- Condiţii privind studiile absolvite:

Studii superioare economice - absolvent al învăţământului superior economic de lungă durată, cu diplomă de licenţă;

- Condiţii de vechime minima în specialitate:

Vechime minimă în specialitate - 3 ani în funcţii economice de conducere sau de execuţie, dovedită cu înregistrările din carnetul de muncă până la data de 31.12.2010 şi adeverinţă care să ateste vechimea în muncă, după data de 01.01.2011.

Conform rezultatelor obţinute, recurentul a fost respins ocupând doar poziţia a 4-a în condiţiile în care s-a concurat pentru un număr de 3 posturi.

Faţă de această situaţie, a procedat la efectuarea unei documentări proprii cu privire la candidaţii care au avut rezultate superioare celor obţinute de către el. Cu acest prilej a ajuns la momentul în care să suspicioneze faptul că, candidata care a promovat concursul pe locul al 3-lea nu deţine vechimea minimă în specialitate necesară participării la concursul respectiv.

În acest sens, conform informaţiilor publice de pe site-ul Univestităţii din Oradea -Facultatea de Ştiinţe Economice, candidata B. a susţinut examenul de licenţă în sesiunea septembrie 2017 astfel că, doar de la data respectivă aceasta putea să deţină vechime într-o funcţie economică.

În condiţiile în care ultima zi pentru depunerea dosarului a fost data de 11.09.2018, rezultă că la data respectivă candidata B. nu avea decât un singur an de vechime în funcţii economice de conducere sau de execuţie şi ca urmare, în ceea ce o priveşte, nu erau întrunite condiţiile legale pentru a participa la concurs şi cu atât mai mult să fie declarată ca şi admisă.

Faţă de această situaţie, recurentul a formulat contestaţie învederând faptul ca B. a fost declarată admisă fără a îndeplini condiţiile de participare la concurs în ceea ce priveşte condiţia de vechime minimă în specialitate.

Prin răspunsul nr. x/06.12.2018 emis de către Curtea de Conturi a României, înregistrat la Cabinet secretar general sub nr. x/07.12.2018 a fost respinsă solicitarea recurentului cu precizarea ca dosarele candidaţilor înscrişi la concursul organizat pentru ocuparea funcţiilor de auditor public extern in structura centrală si teritoriala a Curţii de Conturi a României au fost verificate in perioada de selecţia a dosarelor şi toţi candidaţii declaraţi admişi au îndeplinit atât condiţiile de participare la concurs, cât şi condiţiile privind studiile absolvite.

Prin acelaşi răspuns i se comunică faptul că, condiţiile de încadrare a personalului de specialitate din Curtea de Conturi se stabilesc în baza Legii nr. 153/2017 Anexei nr. VIII, Cap. II lit. J), Sectiunea 1, art. 4. Statutul Auditorului Public Extern şi Regulamentului propriu privind încadrarea şi promovarea auditorilor publici din cadrul Curţii de Conturi şi Autorităţii de Audit.

De asemenea, i-a fost comunicat faptul că la stabilirea vechimii minime în specialitate se va lua în calcul şi jumătate din vechimea avută în funcţii economice prevăzute cu studii medii, post liceale sau studii superioare de scurta durata.

Or, în cazul candidatei B. nici această modalitate de stabilire a vechimii în specialitate nu este incidentă, întrucât aceasta, din datele pe care le deţine, a fost angajată în cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală 6 Oradea începând cu anul 2014 dar nu în considerarea studiilor acesteia economice.

Ca urmare, acesteia nu i se poate considera vechime în specialitate perioada în care a lucrat în cadrul ANAF până la momentul obţinerii licenţei în studii economice in domeniul economic.

Criticile recurentului privesc admiterea în mod nelegal de către instanţa de fond a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.

În esenţă, instanţa de fond a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, sub aspectul necontestării de către recurentul-reclamant, în termenul de 24 de ore de la afişarea rezultatelor de selecţie a dosarelor, a rezultatului selecţiei.

Astfel, afişarea rezultatelor etapei "selecţia dosarelor" a avut loc la data de 20 septembrie 2018, dată la care recurentul a luat la cunoştinţă că pârâta B. a fost declarată admisă. Rezultatele nu ar fi fost contestate de recurent în termenul de 24 de ore de la publicarea lor pe site-ul Curţii de Conturi.

În ceea ce priveşte argumentul că recurentul nu a contestat rezultatele etapei selecţiei dosarelor în termenul de 24 de ore de la data afişării rezultatelor selecţiei dosarelor care a avut loc la data de 20 septembrie 2018.

Art. 63 din H.G. nr. 611/2008: După afişarea rezultatelor obţinute la selecţia dosarelor, proba scrisă sau interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie, în termen de cel mult 24 de ore de la data afişării rezultatului selecţiei dosarelor, respectiv de la data şi ora afişării rezultatului probei scrise ori a interviului, la locul desfăşurării concursului, sub sancţiunea decăderii din acest drept.

Art. 31 şi urmatoarele, din H.G. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale:

Art. 31 După afişarea rezultatelor obţinute ia selecţia dosarelor, proba scrisă şi/sau proba practică şi interviu, după caz, candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie în termen de cel mult o zi lucratoare de la data afişării rezultatului selecţiei dosarelor, respectiv de la data afişării rezultatului probei scrise şi/sau a probei practice şi a interviului, sub sancţiunea decăderii din acest drept.

Art. 32 (1) în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul selecţiei dosarelor, comisia de soluţionare a contestaţiilor va verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a condiţiilor pentru participare la concurs în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor.

Art. 35 Candidatul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Şi la art. 13 pct. 6 din Statutul auditorului public extern din cadrul Curţii de Conturi, indicat ca fiind incident în cauză de către pârâte, se menţionează: (6) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele de la proba scrisă pot formula contestaţii în termen de 24 de ore de la afişarea acestora.

Ori, instanţa de fond, tocmai faţă de dispoziţiile legale la care face referire se află într-o gravă confuzie. Astfel, contestaţia care se depune ca urmare a afişării rezultatelor obţinute la selecţia dosarelor are drept scop reverificarea propriului dosar al contestatarului în cazul în care acesta este respins şi nu reprezintă o forma de a contestat dosarele celorlalţi candidaţi întrucât nicio lege nu distinge în acest sens.

Scopul contestaţiei care se depune după afişarea rezultatelor obţinute la selecţia dosarelor este de se corecta situaţia în care propriu dosar nu este admis. În acest sens dispun prevederile legale invocate art. 32 (1) din H.G. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale: în situaţia contestaţiilor formulate fată de rezultatul selecţiei dosarelor, comisia de soluţionare a contestaţiilor va verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a condiţiilor pentru participare la concurs în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor.

Aşadar, comisia de soluţionare a contestaţiilor verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a condiţiilor de participare şi nu alte dosare pentru ca exclusiv acesta este scopul legii o astfel de posibilitate de contestaţie fiind implicit acordata candidatului nemulţumit de felul in care a fost verificat propriul dosar.

Pe de alta parte, la momentul respectiv al procedurii, candidatul a cărui dosar este admis nici nu beneficiază de posibilitatea de a contesta pentru ca lipseşte elementul interesului.

Astfel recurentul susţine că la momentul respectiv, data de 20 septembrie 2018, nu avea niciun interes în a contesta rezultatul selecţiei dosarelor deoarece, în principal, scopul contestării acestor rezultate este de a critica rezultatul selecţiei în cazul în care propriul dosar este respins în mod nelegal, şi nu de a contesta rezultatul selecţiei altor dosare ale candidaţilor cum a reţinut în mod cu totul greşit instanţa de fond.

În egală măsura este eronată şi poziţia instanţei de fond conform căreia tot de la data de 20 septembrie 2018 (data afişării rezultatelor la selecţia dosarelor) recurentul trebuia să formuleze în termenul de 30 de zile plângerea prealabila prevăzuta de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Ori, faţă de dispoziţiile legale incidente, procedura de contestaţie este asimilată plângerii prealabile, neexistând nici doua proceduri distincte contestaţie şi plângere prealabilă şi nici doua consecutive contestaţie urmată de plângere prealabila în caz de respingere a acesteia.

Procedura plângerii prealabile nu este necesară în cazul de faţă în legislaţia incidentă neexistând niciun fel de trimitere la o astfel de procedură, astfel sunt de observat următoarele dispoziţii legale cuprinse în H.G. nr. 611/2008:

Art. 63 După afişarea rezultatelor obţinute la selecţia dosarelor, proba scrisă sau interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie, în termen de cel mult 24 de ore de la data afişării rezultatului selecţiei dosarelor, respectiv de la data şi ora afişării rezultatului probei scrise ori a interviului, la locul desfăşurării concursului, sub sancţiunea decăderii din acest drept.

Art. 68 în cazul respingerii contestaţiei candidatul se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Ca urmare, din interpretarea dispoziţiilor legale, în acest caz contestaţia este asimilată plângerii prealabile şi în cazul respingerii acesteia există deschisă calea sesizării instanţei de contencios administrativ nefiind necesară parcurgerea procedurii plângerii prealabile cum eronat susţine instanţa de fond.

Faţă de cele argumentate anterior soluţia instanţei de fond prin argumentele reţinute de către aceasta este greşită.

Dincolo de poziţia instanţei de fond, interesul recurentului de a formula o contestaţie s-a născut la momentul în care a luat la cunoştinţa despre rezultatul final al concursului.

Ca urmare, demersul recurentului de a contesta rezultatul final al concursului în termenul legal de 24 de ore instituit prin art. 63 al H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, respectiv art. 13 alin. (6) din Statutul auditorului public extern din cadrul Curţii de Conturi este justificat şi legal.

Din acest motiv recurentul consideră că a îndeplinit procedura instituită în termenul legal prevăzut de oricare dintre cele trei acte normative apreciate ca fiind incidente de către instanţa de fond.

Pe cale de consecinţa respingerea acţiunii pe motiv de inadmisibilitate este fundamental greşită motiv pentru care se impune admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Curtea de Conturi a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele în continuare arătate.

În data de 20.08.2018 a fost publicat pe site-ul Curţii de Conturi a României anunţul pentru ocuparea următoarelor posturi de auditor public extern - posturi de specialitate specifice activităţii de control/audit, vacante în structura centrală şi teritorială a Curţii de Conturi, structura centrală- total posturi - 33, structura teritorială- total posturi - 87.

Lista candidaţilor înscrişi la concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante de auditor public extern în structura centrală şi teritorială a Curţii de Conturi a României a fost publicată pe site-ul Curţii de Conturi în data de 20.09.2018.

Potrivit art. 10 alin. (5) din Legea nr. 94/1992, republicată, în funcţia de auditor public extern pot fi încadrate persoane cu studii superioare economice, juridice şi de altă specialitate necesare desfăşurării activităţilor specifice Curţii de Conturi.

Condiţiile de încadrare a personalului de specialitate din Curtea de Conturi se stabilesc în baza Legii nr. 153/2017 Anexei nr. VIII, Cap. II,lit. J), Secţiunea 1 art. 4, Statutul Auditorului Public Extern şi Regulamentului propriu privind încadrarea şi promovarea auditorilor publici din cadrul Curţii de Conturi şi Autorităţii de Audit, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 174/10.05.2018.

Astfel, 1. Prin vechime minimă în specialitate în sensul lit. b) se înţelege vechimea în funcţii economice, juridice şi de altă specialitate, cu studii superioare, necesară încadrării la Curtea de Conturi şi în cadrul Autorităţii de Audit.

2. La stabilirea vechimii minime în specialitate se va lua în calcul şi jumătate din vechimea avută în funcţii economice prevăzute cu studii medii, postliceale sau superioare de scurtă durată.

Dosarele depuse de către candidaţii înscrişi la concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante de auditor public extern în structura centrală şi teritorială a Curţii de Conturi a României au fost verificate în perioada de selecţie (20.09.2018), toţi candidaţii declaraţi admişi au îndeplinit atât condiţiile de participare la concurs cât şi condiţiile privind studiile absolvite conform anunţului.

De asemenea, atât recurentul-reclamant A., cât şi pârâta B., au fost declaraţi "admişi" la proba următoare de concurs, respectiv cea scrisă desfăşurată în data de 29.09.2018.

Potrivit listei privind rezultatele finale obţinute de candidaţii înscrişi la concurs, pârâta B. a fost ultima declarată admisă în ordinea mediilor obţinute, din cele trei posturi scoase la concurs de Camera de Conturi Bihor, recurentul-reclamant A. fiind respins datorită mediei finale inferioare obţinute.

Înalta Curte apreciază că, instanţa de fond în mod corect a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Camera de Conturi Bihor, reţinând că, în speţă, concursul a căror rezultate sunt contestate în prezentul dosar a fost organizat de pârâta Curtea de Conturi a României, care a uzat de metodologia proprie specifică concursului, nefiind relevant faptul că postul pe care solicită reclamantul să fie numit figurează funcţional în cadrul Camerei de Conturi Bihor, care nu a avut nicio implicare în procedura contestată.

Privitor la soluţia de admitere a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, sub aspectul neîndeplinirii procedurii prealabile, recurentul formulează critici de nelegalitate, cu trimitere la motivul de casare prevăzut la art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că instanţa de fond pentru a pronunţa această soluţie, a reţinut că reclamantul- recurent nu a contestat rezultatele selecţiei dosarelor, în termen de 24 de ore de la data afişării lor, (20 septembrie 2018), pe site-ul Curţii de Conturi.

De asemenea a reţinut că, sesizarea înregistrată de reclamant la Curtea de Conturi a României în data de 03.12.2018 şi întemeiată în drept pe dispoziţiile O.G. nr. 27/2002, a reprezentat în fapt o simplă petiţie, prin care a solicitat fără să uziteze de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, în sensul de a solicita instituţiei publice care a organizat concursul revocarea în tot sau în parte a rezultatelor publicate pentru etapa selecţiei dosarelor, ci doar "reanalizarea" dosarului pârâtei şi "luarea măsurilor care se impun".

În motivarea căii de atac, recurentul critică aceste considerente apreciind că rezultatul selecţiei dosarelor putea fi contestat în termenul de 24 de ore de la afişarea lor, doar dacă ar fi contestat propriul rezultat obţinut în această etapă, deoarece textele legale art. 68 din H.G. nr. 611/2008, art. 31 şi următoarele din H.G. nr. 286/2011, stabilesc un termen de contestare doar pentru ipoteza în care candidatul este nemulţumit de propriul rezultat obţinut la selecţia dosarelor, proba scrisă şi/sau proba practică şi interviu, după caz, nu însă şi în situaţia când este nemulţumit de rezultatul obţinut de un alt candidat.

Înalta Curte constată că aceste critici, sunt neîntemeiate şi nu vin în combaterea soluţiei pronunţate de instanţa de fond asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.

Astfel, potrivit art. 35 din H.G. nr. 286/2011, candidatul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Recurentul recunoaşte că nu a uzat, în termenul de 24 de ore, prevăzut la art. 31 din H.G.. nr. 286/2011, de calea contestării rezultatelor obţinute la selecţia dosarelor de către candidata, intimata-pârâtă, B., din perspectiva lipsei de interes la momentul afişării rezultatelor selecţiei dosarelor, deoarece dosarul acestuia a fost declarat admis.

Înalta Curte apreciază că, atâta timp cât recurentul nu a avut interes să exercite dreptul de a contesta rezultatul selecţiei dosarelor, înlăuntrul termenului legal, după curgerea acestuia interesul manifestat este lipsit de relevanţă juridică, fiind cenzurat de sancţiunea decăderii din dreptul de a mai exercita contestaţia şi, implicit, de imposibilitatea satisfacerii interesului său printr-o acţiune în contencios administrativ, în condiţiile prevederilor art. 31 coroborate cu cele ale art. 35 din H.G. nr. 286/2011.

Potrivit art. 31 din H.G. nr. 286/2011, după afişarea rezultatelor obţinute la selecţia dosarelor, proba scrisă şi/sau proba practică şi interviu, după caz, candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării rezultatului selecţiei dosarelor, respectiv de la data afişării rezultatului probei scrise şi/sau a probei practice şi a interviului, sub sancţiunea decăderii din acest drept.

De asemenea, potrivit art. 35 din acelaşi act normativ, candidatul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Instanţa de fond, în mod corect a constatat că nu sunt îndeplinite prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Înalta Curte constată că, recurentul nu a uzat nici de procedura instituită de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, în sensul de a solicita instituţiei publice care a organizat concursul revocarea în tot sau în parte a rezultatului obţinut la selecţia dosarelor de către intimata-pârâtă B..

Potrivit textului de lege mai sus menţionat, este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului.

Recurentul se consideră vătămat de rezultatul obţinut la selecţia dosarelor de intimata - pârâtă B. fiindcă a fost declarată admisă, urmare a verificării condiţiilor de participare la concursul de ocupare a posturilor vacante de auditor public extern, astfel cum acestea au fost menţionate în anunţul publicat pe site-ul Curţii de Conturi a României la data de 20.08.2018.

În măsura în care intimata ar fi declarată respins, recurentul apreciază că ar putea fi declarat admis pentru ocuparea postului deţinut în prezent de intimată.

Înalta Curte reţine că recurentul a transmis prin mijloace electronice o petiţie în atenţia conducătorului Direcţiei de Resurse Umane şi Salarizare din cadrul Curţii de Conturi, la data de 03 decembrie 2018, în care s-a indicat ca temei de drept prevederile O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, prin care înştiinţează că a sesizat o eroare în etapa desfăşurării selecţiei dosarelor, în ceea ce o priveşte pe candidata intimată B..

Contrar celor afirmate de recurent, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, procedura prealabilă este obligatorie ori de câte ori legea specială prevede dreptul părţii de a se adresa instanţei de contencios administrativ, potrivit legii, sau de a ataca un act administrativ în condiţiile Legii contenciosului administrativ.

Or, atât prevederile art. 63 din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici cât şi cele ale art. 31 din H.G. nr. 286/2011 pentru aprbarea Regulamentului - cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice reglementează dreptul candidatului nemulţumit să formuleze Contestaţie la rezultatele afişate la selecţia dosarelor, proba scrisă sau interviu.

Contestaţia reprezintă procedura administrativă prealabilă obligatorie pentru exercitarea dreptului la acţiune în contencios administrativ potrivit art. 68 din H.G. nr. 611/2011, respectiv art. 35 din H.G..286/2011.

În concluzie, în ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, procedura prealabilă reprezintă o condiţie de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ, recurentul-reclamant fiind ţinut anterior promovării unei acţiuni în instanţă să solicite autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat sau autorităţii publice superioare în termenul de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia.

Prin urmare, prin petiţia înregistrată la Curtea de Conturi a României în data de 03.12.2018, recurentul-reclamant A. învedera că pârâta B., declarată admisă în urma concursului, nu avea vechimea minimă în specialitate de 3 ani, ca atare, nu erau întrunite condiţiile prevăzute în anunţul privind organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de auditor public extern şi, deci, nu avea dreptul să participe la concurs.

Recurentul-reclamantul a specificat că "această eroare apărută în procesul de selecţie a candidaţilor" îl afectează, deoarece notele pe care le-a obţinut îi dau dreptul de a fi declarat admis.

Recurentul-reclamantul şi-a întemeiat în drept sesizarea pe dispoziţiile O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

În concluzie, recurentul-reclamant a depus petiţia în data de 03.12.2018, după o lună şi jumătate de la susţinerea probei scrise contestabile din data de 17.10.2018, ale cărei rezultate s-au afişat în aceeaşi zi (17.10.2018), cu termen de depunere a contestaţiilor în termen de 24 ore.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu opinie majoritară:

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 19/CA din 18 februarie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 martie 2021.

Cu opinie separată:

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 19/CA din 18 februarie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Oradea- Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre o nouă judecare aceleiaşi instanţe.