Incompatibility of dual public office: validity of service suspension for high-ranking official's office under Administrative Code and Law 161/2003

Şedinţa publică din data de 16 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea introdusă la data de 26.08.2020 pe rolul Tribunalului Vrancea, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/7.08.2020 al ANI - Inspecţia de Integritate.

Prin sentinţa civilă nr. 402 din data de 17.11.2020, Tribunalul Vrancea, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 28.12.2020.

2. Hotărârea instanţei de fond.

Prin sentinţa nr. 41 din data de 16.03.2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis cererea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâta Agentia Natională de Integritate - Inspecţia de Integritate şi a dispus anularea raportului de evaluare x/07.08.2020.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 41 din data de 16.03.2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agentia Natională de Integritate.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 reţinând, în mod greşit, faptul că funcţionarul public nu se află în situaţia de incompatibilitate prevăzută de acest articol, fără să ţină seama că suspendarea raportului de serviciu nu s-a produs în condiţiile legii, respectiv în temeiul art. 514 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ci s-a efectuat în temeiul art. 515 alin. (1) din acelaşi act normativ:

"Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal, în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 514 alin. (1)" care are un alt regim juridic faţă de cel prevăzut de art. 514 alin. (1) lit. e).

În situaţia în care raporturile de serviciu ale intimatei-reclamante nu au fost suspendate în temeiul art. 514 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, nu este aplicabilă excepţia prevăzută la art. 94 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare:

"b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale".

În speţa de faţă, intimata-reclamantă începând cu data de 31.07.2006 deţine funcţia publică (consilier juridic) în cadrul Primăriei mun. Focşani - Serviciul juridic, contencios. Începând cu data de 10.01.2020 (în temeiul Ordinului prefectului judeţului Vrancea nr. 4/09.01.2020) deţine funcţia de director cancelarie în cadrul Instituţiei Prefectului - Judeţul Vrancea. Prin cererea înregistrată la Primăria Focşani sub nr. x/16.12.2019 a solicitat suspendarea prin acordul părţilor a raportului de serviciu, pentru un interes personal.

Relevantă este Decizia nr. 268/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit căreia "Pe perioada suspendării raportului de serviciu, se suspendă îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, respectivul funcţionar public precum şi drepturile salariale aferente respectivei funcţii publice, regimul incompatibilităţilor cât şi cel al conflictelor de interese, rămân aplicabile respectivului funcţionar public pe perioada suspendării din funcţia publică, pe care acesta o deţine în continuare".

Faţă de considerentele acestei decizii, recurenta-pârâtă învederează că pe perioada suspendării, doamnei A. nu i-a încetat calitatea de funcţionar public.

În final, recurenta-pârâtă arată că, din analiza situaţiei de fapt, contrar celor reţinute de Curtea de Apel Galaţi, intimata-reclamantă A. contestă că în calitate de funcţionar public, având raportul de serviciu cu Primăria Focşani suspendat prin acordul părţilor, începând cu data de 23.12.2019 a exercitat o funcţie de director cancelarie în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Vrancea, situaţie de incompatibilitate prevăzut de dispoziţiile art. 96 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

Faţă de aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecând, respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.

4. Apărările formulate în recurs

Prin întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 22 iulie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 16 martie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/7.08.2020 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

Prima instanţă a admis cererea dedusă judecăţii şi a anulat raportul de evaluare nr. x/7.08.2020 emis de Agenţia Naţională de Integritate reţinând, în esenţă, că intimata-reclamantă nu se află într-o situaţie de incompatibilitate aşa cum prevăd dispoziţiile art. 96 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Din analiza cererii de recurs rezultă că aceasta se întemeiază pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Sub acest aspect se invocă încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, motivat de faptul că raporturile de serviciu ale intimatei-reclamante nu au fost suspendate în temeiul art. 514 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, ci s-a efectuat în temeiul art. 515 alin. (1) din acelaşi act normativ.

La o primă analiză a dispoziţiilor legale sus-citate, Înalta Curte constată că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este corectă, iar motivul de casare nu este incident.

Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 "Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.", iar potrivit alin. (2) lit. a) al aceluiaşi articol "Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice", însă la alin. (2) lit. b) se menţionează că "funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale (...)".

Prin motivele de recurs formulate, recurenta-pârâtă a susţinut că, într-adevăr în cuprinsul art. 94 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ este reglementată o excepţie, aceea că funcţionarul ar putea să desfăşoare o activitate în cadrul cabinetului demnitarului, numai cu condiţia ca raportul să fie suspendat în condiţiile legii, respectiv astfel cum o arată art. 514 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, însă această condiţie nu este îndeplinită în cauza de faţă.

Potrivit art. 514 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ:

"Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în următoarele situaţii: e) este încadrat la cabinetul unui demnitar".

Potrivit art. 515 alin. (1) din Codul administrativ:

"Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal, în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 514 alin. (1) pe o durată cumulată de cel mult 2 ani în perioada exercitării funcţiei publice pe care o deţine. Durata suspendării se stabileşte prin acordul părţilor şi nu poate fi mai mică de 30 de zile."

Din actele dosarului de fond rezultă că intimata-reclamantă a avut calitatea de funcţionar public în cadrul Primăriei municipiului Focşani din anul 2006, fiind numită în această funcţie publică prin dispoziţia primarului nr. 1374/31.07.2006, iar această funcţie a fost exercitată neîntrerupt din data de 1.08.2006 şi până la data de 09.01.2020. În luna decembrie 2019, ca urmare a propunerii de numire în funcţia de director cancelarie în cadrul Cancelariei Prefectului Judeţului Vrancea, a formulat către angajatorul său, Primăria municipiului Focşani, cererea nr. x/16.12.2019 prin care a solicitat suspendarea raportului de muncă în condiţiile art. 514 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ.

Înalta Curte constată că în mod corect s-a reţinut de prima instanţă incidenţa dispoziţiilor art. 514 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ care reglementează suspendarea raportului de serviciu din iniţiativa funcţionarului public ca urmare a încadrării la cabinetul unui demnitar având în vedere faptul că, la aceeaşi dată - 19.12.2019, intimata-reclamantă a formulat o cerere de suspendare a raporturilor de serviciu în temeiul art. 515 din Codul administrativ, motivat de faptul că i s-a propus numirea pe postul de director al Cancelariei Prefectului Judeţului Vrancea începând cu luna decembrie, precum şi o cerere prin care solicită suspendarea raportului de muncă în temeiul dispoziţiilor art. 514 alin. (1) lit. e) şi art. 514 alin. (2) din Codul administrativ.

În acest context, Înalta Curte având în vedere că ambele articole sus-menţionate au ca efect suspendarea raporturilor de serviciu, va respinge critica recurentei-pârâte conform căreia intimata-reclamantă în calitatea sa de consilier juridic în cadrul Serviciului juridic, contencios al Primăriei municipiului Focşani nu a întreprins nicio acţiune pentru îndreptarea erorii din cererea formulată, fie prin contestarea în instanţă a actului administrativ "Dispoziţia primarului municipiului Focşani nr. 2244/23.12.2019" care i-a fost comunicată la data de 24.12.2019, fie prin înregistrarea unei noi solicitări în temeiul dispoziţiilor art. 514 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, de suspendare a raportului de serviciu cu Primăria municipiului Focşani în baza încadrării la cabinetul prefectului judeţului Vrancea.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt întemeiate, iar hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea şi interpretarea corectă a normelor de drept material.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 41 din 16 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 martie 2022.