Challenge to judicial inspection disciplinary closure: Appeal inadmissible against irrevocable appellate court judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal’s judgment that had rejected the plaintiff’s lawsuit. The dispute concerned a challenge to a judicial inspection resolution that closed a disciplinary complaint against magistrates for alleged professional misconduct; the plaintiff sought the annulment of this resolution and the continuation of the disciplinary proceedings, arguing procedural violations and that the lower court had exceeded its jurisdiction by adjudicating issues not submitted to it. The decisive legal basis was Article 47(7) of Law No. 317/2004, which, in conjunction with the general procedural rules of Article 457(1) of the Code of Civil Procedure, established that judgments rendered by the Court of Appeals in cases challenging such inspection resolutions are irrevocable and not subject to appeal, rendering the appellate filing inadmissible regardless of the substantive arguments raised.
Legislator headnote
AI generatedart. 63 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 201 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004; Challenge to judicial inspection disciplinary closure: Appeal inadmissible against irrevocable appellate court judgment: The dispute concerned a challenge to a judicial inspection resolution that closed a disciplinary complaint against magistrates for alleged professional misconduct; the plaintiff sought the annulment of this resolution and the continuation of the disciplinary proceedings, arguing procedural violations and that the lower court had exceeded its jurisdiction by adjudicating issues not submitted to it. The decisive legal basis was Article 47(7) of Law No. 317/2004, which, in conjunction with the general procedural rules of Article 457(1) of the Code of Civil Procedure, established that judgments rendered by the Court of Appeals in cases challenging such inspection resolutions are irrevocable and not subject to appeal, rendering the appellate filing inadmissible regardless of the substantive arguments raised.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive as the legal basis for declaring the appeal inadmissible because it was directed against an irrevocable judgment.
Full text
Şedinţa publică din data de 16 martie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrata pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 18 septembrie 2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Inspecţia Judiciară, solicitând anularea rezoluţiei nr. 4639/1J/2135/DIJ/2017/06.08.2018 şi continuarea demersului de exercitare a acţiunii disciplinare şi sancţionare a magistraţilor apreciaţi de reclamant ca fiind vinovaţi de comiterea abaterilor semnalate.
În temeiul art. 61 pct. 1 şi pct. 3 şi a art. 63 C. proc. civ., în cauză a formulat cerere de intervenţie accesorie, în interesul reclamantului, numitul B., sprijinind, prin aceasta, doar interesul reclamantului în obţinerea unei soluţii favorabile în dosarul nr. x/2018.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 2511 din data de 8 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, precum şi cererea de intervenţie accesorie, ca neîntemeiate.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile menţionate la punctul I.2 anterior, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii, respectiv anularea rezoluţiei de clasare criticate, învederat că prima instanţă a soluţionat cererea de intervenţie accesorie cu încălcarea procedurii stabilită de art. 64 şi 65 C. proc. civ.
Mai arată recurentul că prin sentinţa atacată instanţa a încălcat procedura şi a depăşit limitele învestirii, întrucât a analizat şi dezlegat cele 3 capete de cerere rămase nedezlegate prin decizia 2135A/2017, respingându-le ca nefondate, în condiţiile în care susţine recurentul că nu a învestit instanţa cu acest aspect şi în condiţiile în care instanţa, din oficiu, nu a ridicat acest aspect şi nu l-a supus dezbaterii.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanţei de recurs, intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.
5. Răspunsul la întâmpinare
Recurentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii recursului, reiterând, totodată, susţinerile expuse prin cererea de recurs.
6. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 27 februarie 2020 s-a fixat termen de judecată la data de 16 martie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care textele C. proc. civ. sau cele ale legii speciale nu prevăd o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 18 septembrie 2018, recurentul - reclamant a solicitat anularea rezoluţiei nr. 4639/1J/2135/DIJ/2017/06.08.2018 şi continuarea demersului de exercitare a acţiunii disciplinare şi sancţionare a magistraţilor apreciaţi de reclamant ca fiind vinovaţi de comiterea abaterilor semnalate.
Prin Decizia nr. 397 din 03 iulie 2014, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "rezoluţia de clasare este definitivă" din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege.
În esenţă, instanţa de contencios constituţional a reţinut că reglementarea potrivit căreia, în cazul în care se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, rezoluţia de clasare este definitivă şi, deci, exclusă controlului judiciar, încalcă accesul liber la justiţie, drept fundamental consacrat atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, partea interesată fiind lipsită de accesul la o instanţă judecătorească.
Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, legile şi ordonanţele în vigoare, constatate a fi neconstituţionale, "îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept".
Întrucât, la expirarea termenului de 45 de zile, nu au fost operate modificările legislative necesare punerii în acord a dispoziţiilor Legii nr. 317/2004 cu prevederile constituţionale, jurisprudenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa cu rol primordial în unificarea practicii judiciare, s-a consolidat în sensul că, în raport cu prevederile art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., judecarea pricinilor privind contestarea rezoluţiei de clasare emise în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 (în forma aplicabilă în cauza de faţă, anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 234/2018, ce a intrat în vigoare la data de 11 octombrie 2018) se face potrivit dispoziţiilor edictate pentru instituţia juridică asemănătoare (cea mai apropiată), respectiv conform regimului juridic aplicabil acţiunii exercitate împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării, reglementat de art. 47 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, iar nu potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, ce constituie dreptul comun în materia contenciosului administrativ.
La data formulării acţiunii de faţă (18 septembrie 2018), art. 47 din Legea nr. 317/2018 avea următorul conţinut:
"(1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:
a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă;
c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(3) Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
(4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, una din soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c).
(5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.
(6) Soluţiile pe care le poate pronunţa secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:
a) respingerea contestaţiei;
b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.
(7) Hotărârea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă."
Prin urmare, având în vedere că, potrivit art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 (în forma aplicabilă în cauză), hotărârile Curţii de Apel Bucureşti sunt irevocabile ("definitive" în sistemul actualului C. proc. civ.), iar aceste prevederi legale sunt incidente şi în cazul contestării rezoluţiilor de clasare, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) raportat la art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia invocată şi va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2511 din data de 8 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 martie 2022.