Peremption of appeal for inactivity: lapse despite request for trial in absentia
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to declare the appellant’s appeal lapse (perimare) as of right. The dispute concerned a civil administrative action for constatation where the appellant, who had requested trial in absentia, failed to intervene in the proceedings for more than six months following a suspension order, resulting in the automatic lapse of the appeal due to the party's inaction. The decisive legal basis was the application of Articles 416, 417, and 420(1) of the Code of Civil Procedure, which mandate the lapse of appeals when they remain dormant for over six months without the completion of procedural acts to interrupt the period, combined with the principle that the appellant had a separate legal remedy to challenge the initial suspension order rather than simply letting the procedural deadline expire.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 420 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ, art. 417 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of appeal for inactivity: lapse despite request for trial in absentia: Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din 20.03.2019, Curtea de Apel Constanţa a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia civilă nr. 1429/CA din 04 decembrie 2019, a constatat perimat recursul promovat de recurentul-reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 1587/20.11.2018 pronunţată de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-pârât Consiliul Local Babadag, având ca obiect acţiune în constatare.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii reclamantul A. a declarat recurs.
În motivarea recursului se susţine că deşi a specificat de trei ori în cererea de recurs că solicită ca judecarea procesului să aibă loc chiar şi în lipsa sa, instanţa de recurs nu a luat în considerare cererea sa, aşa cum a fost formulată, şi în mod netemeinic şi nelegal a suspendat judecarea cauzei prin încheierea de şedinţă din 20.03.2019.
3. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că pe rolul Curţii de Apel Constanţa a fost înregistrat dosarul nr. x/2018 la data de 08.01.2019, primind termen de judecată la data de 20.02.2019, dată la care instanţa a pus în discuţie suspendarea judecăţii cauzei, pentru lipsa părţilor.
Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din 20.03.2019, Curtea de Apel Constanţa a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La data de 17.10.2019, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (1) C. proc. civ., s-a întocmit referat pentru constatarea perimării, motivat de faptul că de la data ultimului act de procedură, respectiv 20.03.2019, dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni de zile.
Instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 416 C. proc. civ. conform cărora:
"Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp 6 luni"
În conformitate cu dispoziţiile art. 417 C. proc. civ., "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes".
Cum în cauză recurentul nu a îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 416-417 C. proc. civ., s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
Înalta Curte apreciază că recurentul avea la dispoziţie calea de atac a recursului împotriva încheierii de şedinţă din 20 martie 2019 prin care s-a dispus suspendarea cauzei, astfel că termenul de perimare ar fi fost întrerupt.
Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.
4. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1429/CA din 04 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 ianuarie 2022.