Integrity report on deputy mayor's school-board role upheld as incompatibility found.

Şedinţa publică din data de 11 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în urma declinării de la Tribunalul Dolj, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea raportului de evaluare nr. x/16.03.2018 emis de Agenţia Naţionala de Integritate, prin care s-a constatat că în perioada 26.06.2012 - 01.10.2014 s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate deoarece ar fi deţinut simultan atât funcţia de viceprimar al localităţii Simnicu de Sus, jud. Dolj cât şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Scolii Gimnaziale Leşile, fiind incidente dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 92 din 25 februarie 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

A dispus anularea raportului de evaluare nr. x/16.03.2018 emis de A.N.I.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 92 din 25 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă susţine, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat hotărârea cu încălcarea normelor de drept material incidente speţei, respectiv, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, conform cărora funcţia de viceprimar este incompatibilă cu funcţia de membru al consiliului de administraţie la instituţiile publice, astfel cum este şi situaţia din prezenta speţă.

Se mai susţine că potrivit textului art. 96 din Legea nr. 1/2011, atât în forma în vigoare pe perioada constatării incompatibilităţii, precum şi în forma modificată prin O.G. nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, nu se prevede posibilitatea viceprimarului de a fi desemnat în calitate de membru în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, legiuitorul inserând sintagma "un reprezentant al primarului".

În acest context, afirmă recurenta, contrar celor reţinute de către instanţa de fond, că reprezentarea autorităţii administrativ teritoriale în consiliile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ se poate realiza de către persoane stabilite prin hotărâre a consiliul local, dar a căror desemnare nu încalcă regimul incompatibilităţilor.

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică.

II. Hotărârea şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de recurs

Analizând sentinţa recurată, prin prisma criticilor invocate, a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru argumentele în continuare prezentate.

1. Argumente de fapt şi de drept

Recurenta-pârâtă susţine, în esenţă, prin criticile dezvoltate în cererea de recurs că instanţa de fond a considerat, în mod eronat, faptul că reclamantul nu s-a aflat pe perioada exercitării mandatului de viceprimar în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) Legea nr. 161/2003.

a.Prin Raportul de evaluare nr. x/16.03.2018 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, contestat prin acţiunea introductivă, s-a reţinut că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât în perioada 23.11.2012 - 01.10.2014, a deţinut simultan atât funcţia de viceprimar al comunei Şimnicu de Sus, judeţul Dolj, cât şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Leşile, judeţul Dolj, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma în vigoare în perioada de referinţă şi în temeiul cărora s-a constatat starea de incompatibilitate, prevăd următoarele:

"În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;".

Potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:(…) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice".

În perioada de referinţă, intenţia legiuitorului a fost clară, funcţia de primar şi cea de viceprimar fiind incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice, aşa cum este Şcoala Gimnazială Leşile, judeţul Dolj, ceea ce înseamnă că în consiliul de administraţie al şcolii trebuia să fie membru un reprezentant al primarului, altul decât viceprimarul, pentru care, de asemenea, exista instituită incompatibilitatea, prin art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, contrar celor reţinute de instanţa de fond, reprezentarea consiliului local în consiliile de administraţie ale unităţilor aparţinând învăţământului de stat se poate realiza numai prin desemnarea persoanelor prevăzute de lege, desemnare care nu trebuie să încalce regimul incompatibilităţilor stabilit pentru funcţia respectivă.

Instanţa de control judiciar reţine că, în raport de scopul urmărit de legiuitor la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011 şi luând în considerare modificarea ulterioară a acestei norme prin O.U.G. nr. 49/2014, prezenţa primarului în consiliul de administraţie, urmăreşte organizarea şi desfăşurarea eficientă a activităţii unităţilor de învăţământ, prin identificarea în timp util a deficienţelor şi luarea măsurilor ce se impun.

La formularea acestei concluzii se au în vedere şi dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 1/2011, care prevăd că autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea, iar neîndeplinirea de către autorităţile publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform legii.

În plus, incompatibilităţile sunt de strictă interpretare ceea ce înseamnă că nu este permisă nici interpretarea restrictivă şi nici cea extensivă, cum este cea propusă de intimat.

Pe de altă parte, nici prin modificarea Legii nr. 1/2011, adusă articolului 96 alin. (1) prin O.G. nr. 49/2014, intenţia legiuitorului nu s-a schimbat în ceea ce priveşte viceprimarul, fiind permis, doar primarului să fie membru în consiliului de administraţie al unei unităţi de învăţământ.

Instanţa de control judiciar reţine şi faptul că, modificarea art. 87 alin. (1) litl d) din Legea nr. 161/2003 prin Legea nr. 128/2017, în sensul permiterii desemnării viceprimarilor în calitate de membrii în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ, nu poate fi avută în vedere în dezlegarea prezentei speţe, deoarece legea nu retroactivează, iar perioada de referinţă dedusă judecăţii este cuprinsă într-un interval de timp mult anterior acestei modificări legislative, respectiv în perioada 23.11.2012 - 01.10.2014.

În concluzie, constatând că hotărârea instanţei de fond este dată cu aplicarea şi interpretarea greşită normelor de drept material incidente speţei, Înalta Curte constată ca fiind întrunită ipoteza motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul căruia s-a formulat prezenta cale de atac.

2. Temeiul legal al soluţiei pronunţate în recurs

Pentru considerentele arătate mai sus, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportate la cele ale art. 497 din C. proc. civ., republicat, va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, în rejudecare va respinge acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 92 din 25 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi în rejudecare, pe fond:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A. ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2022.