Appeal null for mischaracterizing evidentiary appraisal as violation of substantive law in minimum aid dispute

Şedinţa publică din data de 10 martie 2022

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 07.05.2020 pe rolul Curţii de Apel Oradea, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (succesorul Ministerului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat) a solicitat obligarea pârâtului, în baza acordului de Finanţare nr. 77625/25.07.2019 privind furnizarea ajutorului de minimis, la plata ajutorului financiar nerambursabil de la bugetul de stat prin eliberarea alocaţiei financiare nerambursabile în cuantum de 25.000 RON pentru participare la târgul/expoziţia internaţională B., precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 89/CA/2020 - P.I. din 22 septembrie 2020, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 25.000 RON, cu titlu de ajutor financiar nerambursabil.

A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2.400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru şi onorariul avocaţial.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 89/CA/2020 - P.I. din 22 septembrie 2020, a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, solicitând admiterea căii de atac; în drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 5 ianuarie 2021 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 10 martie 2022, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, cazul de casare invocat de recurentul-pârât în susţinerea recursului este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.:

"când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", însă în dezvoltarea acestui motiv de recurs, deşi s-a invocat aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a Normelor metodologice pentru aplicarea O.U.G. nr. 8/2017, în realitate s-a făcut referire la modalitatea în care instanţa de fond a analizat probele administrate în cauză şi la forţa probantă a înscrisurilor.

În concret, s-au criticat reţinerile instanţei de fond cu privire la faptul că prezenţa reprezentanţilor reclamantei la târgul internaţional a fost dovedită şi prin facturile ataşate la dosarul cauzei, dar şi prin depoziţia unui martor, recurentul-pârât susţinând că, în speţă, nu interesează proba cu facturi sau martori privind prezenţa la târgul internaţional, atât timp cât normele legale în vigoare nu acordă forţă probantă acestora în vedere acordării alocaţiei financiare nerambursabile, ci interesează doar fotografiilor realizate cu ocazia deplasării la târgul internaţional, care respectă cerinţele de formă şi conţinut.

Se constată, aşadar, că motivele de recurs formulate nu se referă la norme de drept material, mijloacele de probă fiind reglementate de norme de drept procesual nu de norme de drept material.

Fiind vorba de o chestiune de apreciere a probelor administrate, acest aspect nu poate face obiectul cenzurii în cadrul căii extraordinare de atac a recursului.

De altfel, şi criticile referitoare la situaţia de fapt reţinută de instanţa de judecată constituie o problemă de temeinicie şi nu o problemă de legalitate a hotărârii.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., exprimându-şi dezacordul faţă de concluziile instanţei cu privire la probele administrate şi la soluţia adoptată, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă şi va constata nul recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă.

Constată nul recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri împotriva sentinţei nr. 89/CA/2020 - P.I. din 22 septembrie 2020 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Obligă recurentul-pârât la plata către intimata-reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3570 RON, reprezentând onorariu avocaţial.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 martie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.