Completion of judgment request inadmissible for substantive review; final rejection of challenge to disciplinary inspection file closure upheld

Şedinţa publică din data de 8 martie 2022

Asupra cererii formulate în cauză;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 15.05.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Inspecţia Judiciară şi B., să se pronunţe o hotărâre prin care instanţa să dispună:

1. constatarea nulităţii absolute a Rezoluţiei de clasare din 25.01.2019, emisă de către pârâta Inspecţia Judiciară în lucrarea înregistrată sub nr. x/2018, ca urmare a nerespectării condiţiilor de legalitate, formă, conţinut şi obiect al sesizării şi învestirii Inspecţiei Judiciare;

2. constatarea faptului că prin rezoluţia de clasare nu s-a realizat de către Inspecţia Judiciară o soluţionare a cererii motivate din 27.03.2018, de efectuare de verificări prealabile şi de pronunţare, sub aspect disciplinar, în raport cu pârâta B., judecător în cadrul Curţii de Apel Galaţi, pentru situaţiile concret, distinct şi punctual indicate (prevăzute de art. 99 lit. a), lit. f) şi lit. r), lit. s), lit. ş) şi lit. t) şi art. 991 din Legea nr. 303/2004);

3. admiterea contestaţiei formulate cu privire la Rezoluţia de clasare din 25.01.2019, emisă în soluţionarea lucrării înregistrate sub nr. x/2018, precum şi cu privire la Rezoluţia din 16.04.2019, de respingere a contestaţiei la clasare, ca şi de menţinere a rezoluţiei atacate, rezoluţie formulată de către Inspectorul Şef, în cadrul lucrării nr. C19-1030, cu consecinţa pronunţării unei soluţii de desfiinţare a celor două acte administrative menţionate;

4. dispunerea trimiterii lucrării şi a dosarului nr. x/2018, la inspectorul judiciar competent, pentru reluarea şi completarea verificărilor şi soluţionarea sesizării cu respectarea legii;

5. pronunţarea asupra legalităţii actelor şi a operaţiunilor administrative, succesive, care au şi stat la baza întocmirii şi a emiterii celor două rezoluţii;

6. acordarea cheltuielilor de judecată.

La data de 16.10.2019, reclamantul A. a depus la dosar o cerere prin care a solicitat instanţei să ia act de nerespectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, precum şi efectuarea procedurii falsului, ca urmare a înscrierii în fals, împotriva formei şi a conţinutului Rezoluţiei de clasare nr. x/2013 din 25.01.2019.

De asemenea, s-a invocat excepţia de nelegalitate, în condiţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, în raport cu Ordinul Inspectorului Şef nr. 22/01.02.2019, prin care s-a transferat inspectorului şef adjunct dreptul de a semna şi confirma rezoluţiile de clasare emise de unitate.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin încheierea de şedinţă din data de 26 februarie 2020 s-a respins ca inadmisibilă cererea de înscriere în fals în legătură cu Rezoluţia nr. x/2018.

Prin sentinţa civilă nr. 173 din 11 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, au fost respinse excepţia necompetenţei funcţionale, excepţia nulităţii întâmpinării şi excepţia de nelegalitate a Ordinului 22/01.02.2019, ca neîntemeiate.

Totodată, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Inspecţia Judiciară şi B., ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 173 din 11 martie 2020 şi a încheierii din data de 26 februarie 2020 a formulat recurs reclamantul, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, 5 şi 6 din C. proc. civ., pentru următoarele motive de nelegalitate:

- pentru termenul de pronunţare de la 11.03.2020 s-a formulat şi depus o cerere de repunere pe rol a cauzei, în condiţiile art. 400 din C. proc. civ., ca şi de înscriere în fals şi de efectuare a procedurii falsului, în raport şi cu procesul-verbal din 07.01.2020, de constatare şi atestare a legalităţii includerii la repartiţia aleatorie a completului de judecată 19 Fond (care ar fi fost recunoscut şi nominalizat ca fiind specializat), cerere ignorată de către instanţă;

- în mod greşit prima instanţă a dispus respingerea cererii de înscriere în fals, formulată anterior şi împotriva Rezoluţiei de clasare nr. x/2018, din 25.01.2019, cu privire la forma sa modificată;

- cu privire la respingerea excepţiei necompetenţei funcţionale, soluţia pronunţată nu este motivată şi nici dovedită, făcându-se o referire generică la Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti, cu nr. 374/2018, din conţinutul căreia nu rezultă existenţa şi funcţionarea acceptată a completului specializat, completul 19 Fond, care să şi nominalizeze, ca judecător unic, pe judecătorul care a soluţionat cauza;

- nu s-a dovedit că instanţa a fost legal constituită funcţional la pronunţarea soluţiei din 11.03.2020, cu consecinţa nulităţii tuturor actelor îndeplinite, conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 417/2019 (paragrafele nr. 79, 138, 139) şi Deciziei nr. 17/2018, pronunţată în recurs în interesul legii de către I. C. civ..J;

- instanţa de fond nu motivează soluţia de respingere a excepţiei nulităţii întâmpinării, iar în condiţiile în care întâmpinarea este lovită de nulitate pentru nerespectarea condiţiilor de înscris autentic, devine evident că eficacitatea juridică a respectivului înscris este nulă;

- instanţa nu a luat în considerare motivarea excepţiei de nelegalitate a Ordinului nr. 22/01.02.2019 al Inspectorului Şef şi, deşi prin încheierea de la 11.12.2019, a dispus ca pârâta să prezinte şi să depună respectivul ordin, instanţa nu a îndeplinit condiţiile procedurale;

- dispoziţiile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 stabilesc doar că inspectorul şef adjunct "ajută", nu şi că poate semna valabil în locul inspectorului şef, excepţia de nelegalitate fiind întemeiată;

- s-a invocat excepţia lipsei de la dosar a Rezoluţiei Inspectorului Şef nr. C19-1030, de respingere a plângerii, împotriva rezoluţiei de clasare nr. x/2018 din 25.01.2019, pe care instanţa nu a soluţionat-o şi nu a dispus măsuri de completare a dosarului (mai ales că acţiunea viza şi anularea acestui act administrativ) pronunţând o soluţie în raport cu un alt act lipsă din dosar, fără nicio motivare;

- soluţia din dispozitiv, generică şi imprecisă, de respingere a acţiunii fără a se putea descifra la ce capete de cerere se referă dintre cele 6 formulate distinct şi pentru care nici prin considerente nu se regăsesc menţiuni, este lovită de nulitate absolută;

- deşi acţiunea a fost promovată şi motivată în raport cu conţinutul şi forma iniţială a actelor comunicate anterior de către Inspecţia Judiciară, soluţia instanţei a fost dată în contextul luării în considerare a actelor modificate, prezentate de către Inspecţia Judiciară.

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi a încheierii, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanţa de fond competentă funcţional.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata - pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

S-a arătat că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. este generic invocat, fără o motivare concretă.

În ceea ce priveşte obligaţia judecătorului de motivare a hotărârii, caz de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., s-a susţinut că instanţa fondului a răspuns punctual fiecărui capăt de cerere şi motiv de nelegalitate a rezoluţiilor de clasare.

Cu privire la motivele de recurs circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., s-a arătat că prin cererea de recurs nu a fost indicată nicio normă de procedură încălcată.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurentul - reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat instanţei de recurs să constate că întâmpinarea este lovită de nulitate, ca înscris autentic, în raport cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 269 alin. (1) din C. proc. civ., cu lipsa dovezii de înregistrare a acestuia, precum şi pentru nerespectarea condiţiilor art. 205 din C. proc. civ.

6. Soluţia instanţei de recurs

Prin decizia nr. 6245 din data de 24 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia nulităţii întâmpinării, invocată de recurentul- reclamant A., şi a respins recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 173 din 11 martie 2020 şi a încheierii din data de 26 februarie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

7. Cererea de completare a hotărârii pronunţate de instanţa de recurs.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 4.02.2022, recurentul - reclamant A. a solicitat, în temeiul art. 444 din C. proc. civ., completarea deciziei nr. 6245 din data de 24 noiembrie 2020, în ceea ce priveşte soluţia dispusă asupra excepţiei nulităţii întâmpinării.

În susţinerea cererii s-a arătat că prin răspunsul la întâmpinare au fost invocate împrejurări care atrag nulitatea întâmpinării, printre care şi aspecte privind datarea înscrisului şi lipsa numărului specific de înregistrare a actului în evidenţele pârâtei.

Din motivarea deciziei rezultă că instanţa, pronunţându-se asupra unor elemente nesemnificative şi reţinând alte considerente decât cele reclamate, a omis a se pronunţa asupra excepţiei invocate.

S-a solicitat, în consecinţă, pronunţarea unei hotărâri separate, în raport cu excepţia invocată, privind lipsa datei şi a înregistrării respectivei întâmpinări în evidenţele intimatei, pentru a se stabili validitatea şi eficienţa juridică a acestui act procedural.

8. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de completare a dispozitivului

Analizând cererea de completare a dispozitivului în raport cu hotărârea care se solicită a fi completată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o va respinge, pentru considerentele ce urmează:

Astfel cum s-a arătat la pct. 5 din prezenta hotărâre, prin răspunsul la întâmpinare formulat de recurentul - reclamant în dosarul de recurs, s-a arătat că întâmpinarea formulată de pârâta Inspecţia Judiciară este lovită de nulitate, ca înscris autentic, în raport cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 269 alin. (1) din C. proc. civ., cu lipsa dovezii de înregistrare a acestuia, precum şi pentru nerespectarea condiţiilor art. 205 din C. proc. civ.

Prin decizia nr. 6245 din data de 24 noiembrie 2020, Înalta Curte a respins excepţia nulităţii întâmpinării, invocată de recurentul- reclamant A..

Potrivit art. 444 alin. (1) din C. proc. civ. "Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare."

Instanţa constată că textul de lege enunţat are în vedere ipoteza în care judecătorul a omis să soluţioneze un capăt de cerere principal sau accesoriu ori o cerere conexă sau incidentală (minus petita), totalitatea cererilor constituind cadrul obiectiv al judecăţii şi limitele învestirii, pe care instanţa este ţinută să le respecte întocmai, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ.

Prin urmare, în raport cu dispoziţiile art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., mai sus citate, Înalta Curte constată că nu există o omisiune a instanţei de a se pronunţa asupra unei cereri formulate de recurentul-reclamant, soluţia acordată asupra excepţiei de nulitate a întâmpinării, precum şi considerentele pentru care această excepţie a fost respinsă regăsindu-se în conţinutul deciziei nr. 6245 din data de 24 noiembrie 2020.

Pe de altă parte, se constată că cererea reclamatului a urmărit nu doar completarea deciziei civile, ci şi revenirea asupra soluţiei date prin decizia amintită asupra excepţiei, or, un asemenea petit nu poate fi formulat pe calea unei cereri de completare a dispozitivului.

În acest sens, sunt relevante considerentele Deciziei nr. 597 din 20 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, paragraful 15, în care Curtea Constituţională a României a reţinut că nu motivarea este cea care se completează prin intermediul procedurii cuprinse în art. 444 din C. proc. civ., ci dispozitivul hotărârii, care, potrivit art. 425 alin. (1) lit. c) din acelaşi cod, trebuie să cuprindă soluţia dată tuturor cererilor deduse judecăţii, urmărindu-se aşadar remedierea unei omisiuni constând în răspunsul la una sau mai multe cereri formulate de părţile din proces.

9 .Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 444 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea formulată de recurentul reclamant A. privind completarea dispozitivului deciziei nr. 6245 din data de 24 noiembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de recurentul reclamant A. privind completarea dispozitivului deciziei nr. 6245 din data de 24 noiembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 martie 2022.