Compulsory inclusion of medication in state-compensated list; loss of subject matter due to subsequent administrative act
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice allowed the appeal filed by the National House for Health Insurance, quashed the appellate decision, and dismissed the claim as having lost its object, effectively resulting in the state's success on the merits because the judicial demand was rendered moot. The case involved a public administrative dispute where two patients sought the inclusion of the medication fingolimod in the state-compensated drug list under 100% coverage; the first-instance court had partially granted this relief against the National House for Health Insurance, but the dispute became obsolete when the Government subsequently amended the official drug list and issued therapeutic protocols including the specific medication. The decisive legal basis was Article 32(1)(c) of the Code of Civil Procedure, which establishes the existence of a subject matter as a fundamental condition for the right of action; the court determined that since the objective goal of the lawsuit was achieved by subsequent administrative acts, the right to sue no longer subsisted, leading to the rejection of the action under Articles 20(3) of Law No. 554/2004 and Article 496(1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ, art. 402 din C. proc. civ; Compulsory inclusion of medication in state-compensated list; loss of subject matter due to subsequent administrative act: Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate criticând-o pentru motive de nelegalitate circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 martie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 01.03.2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sanataţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au solicitat, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului FINGOLIMOD (denumite comercială GYLENIA), iar în subsidiar, obligarea pârâţilor la emiterea deciziei finale privind includerea sau neincluderea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 a medicamentului FINGOLIMOD (denumite comercială GYLENIA).
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 347 din 5 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată prin întâmpinări, ca neîntemeiată.
S-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sanataţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
A fost obligată pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să efectueze în termen de 5 zile operaţiunile tehnico-administrative necesare parcurgerii etapelor subsecvente emiterii deciziei ANMDM de includere condiţionată în Lista de medicamente compensate a medicamentului FINGOLIMOD (denumire comercială GYLENIA) şi să finalizeze în termenele legale procesul de negociere a contractelor cost-volum/cost-volum actualizat.
S-a respins în rest cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
S-a luat act că reclamanţii nu solicită cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate criticând-o pentru motive de nelegalitate circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile, şi, pe cale de consecinţa, respingerea acţiunii, arătându-se că CNAS nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce priveşte capătul subsidiar al cererii privind emiterea unei decizii finale de includere a medicamentului în Listă.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul - pârât Ministerul Sănătăţii a formulat note de şedinţă prin care a invocat lipsa de obiect a cauzei în raport de adoptarea H.G. nr. 315/2020 şi a Ordinului nr. 866/649/2020 privind aprobarea protocoalelor terapeutice.
5. Soluţia instanţei de recurs
Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinare şi dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat în parte, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Intimaţii - reclamanţi au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care au solicitat includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului FINGOLIMOD (denumite comercială GYLENIA).
La termenul acordat pentru soluţionarea recursului, intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a invocat lipsa de obiect a acţiunii.
S-a arătat că medicamentul DCI FINGOLIMODUM (Gilenya) a fost inclus în Listă prin Hotărârea Guvernului nr. 315/2020 privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 24 aprilie 2020.
De asemenea, s-a arătat că protocolul terapeutic de prescriere aferent medicamentului DCI FINGOLIMODUM (Gilenya) a fost aprobat prin Ordinul nr. 866/649/2020 privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020.
Instanţa de control judiciar constată că hotărârea recurată a fost pronunţată la data de 5 iulie 2019, ulterior aprobându-se includerea medicamentului în Lista medicamentelor asigurate în cadrul programelor naţionale de sănătate.
În acest context, aminteşte instanţa de recurs că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind obiectul cererii/formularea unei pretenţii, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.
Înalta Curte constată că, deşi condiţia existenţei obiectului acţiunii privind obligarea pârâţilor la includerea medicamentului în lista era îndeplinită la data promovării acţiunii şi la data pronunţării sentinţei, ulterior, obiectul cererii de chemare în judecată sub acest aspect nu mai subzistă.
În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că a fost realizată pretenţia concretă dedusă judecăţii, astfel că demersul judiciar formulat de reclamanţi este la momentul de faţă rămas fără obiect, urmând să fie respins ca atare.
6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 347 din 5 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi respinge acţiunea formulată de reclamantele A. şi B., ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 martie 2022.