Prison officers’ union loses challenge to order’s limits; claim on annulled provision ruled moot, appeal dismissed.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, partially overturned the first-instance judgment, and, upon retrial, dismissed the claim challenging point 26.1 of the Annex to the methodological norms under Ministry of Justice Order no. 399/C/2007, as having become moot; the remainder of the lower court’s decision (which had rejected the union’s administrative action) was upheld, meaning the union ultimately lost. The union, representing special-status prison officers, had sought partial annulment of the order (point 26.1, point 15(1) of Annex 5-5.1, and point 7(1) of Annex 5-5.3) for allegedly breaching the hierarchy of legal norms and limiting rights granted by higher-ranking acts. The High Court found that the interest requirement (Art. 32(1)(d) and Art. 33 Civil Procedure Code) was no longer actual, because a prior decision (no. 6696/10.12.2020) had already annulled the provisions of point 26.1, rendering that claim moot; under Art. 248(1) CPC and Art. 14 of Law no. 554/2004, the appeal was thus rejected for lack of current interest on that head.
Legislator headnote
AI generatedart. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 33 C. proc. civ, art. 28 din Legea nr. 554/2004, art. 33 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 14 din Legea nr. 554/2004; Prison officers’ union loses challenge to order’s limits; claim on annulled provision ruled moot, appeal dismissed: În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, Înalta Curte constată că prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul solicită anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 399/C/2007, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 26.1, pct. 15 alin. (1) din Anexa nr. 5-5.1 şi pct. 7 alin. (1) din Anexa nr. 5-5.3, întrucât încalcă principiul ierarhiei actelor juridice, limitând drepturi care sunt prevăzute în acte normative cu forţă superioară.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 03 martie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 01.02.2019, reclamantul Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare - Filiala Mureş, în numele şi pentru funcţionarii publici cu statut special din cadrul Penitenciarului Tg. Mureş, membri ai filialei sindicale, conform tabelului nominal anexat, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, anularea parţială a Ordinului ministrului justiţiei (OMJ) nr. 399/C/2007 - pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată prin Legea nr. 462/2006, în privinţa dispoziţiilor de la pct. 26.1 din ANEXA la ordin, de la punctul 15 (1) din Anexa nr. 5 - 5.1, Capitolul III si de la punctul 7 (1) din Anexa 5 - 5.3 la acest act administrativ normativ, cu obligarea pârâţilor la suportarea cheltuielilor de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 46 din 23 aprilie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare-Filiala Mureş, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei nr. 46 din 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, recurentul-reclamant Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare-Filiala Mureş, în numele şi pentru funcţionarii publici cu statut special din cadrul Penitenciarului Tg. Mureş, au declarat recurs criticând hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie.
4. Soluţia instanţei de recurs
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei, iar în rejudecare, va respinge capătul de cerere privind anularea dispoziţiilor pct. 26.1 din Anexa la Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 64/2006 aprobate prin O.M.J. nr. 399/C/2007, ca devenit lipsit de interes, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, Înalta Curte constată că prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul solicită anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 399/C/2007, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 26.1, pct. 15 alin. (1) din Anexa nr. 5-5.1 şi pct. 7 alin. (1) din Anexa nr. 5-5.3, întrucât încalcă principiul ierarhiei actelor juridice, limitând drepturi care sunt prevăzute în acte normative cu forţă superioară.
Prin sentinţa recurată, prima instanţă a respins ca neîntemeiată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamant.
Prin prisma criticilor formulate în recurs, Înalta Curte apreciază că se impune a se verifica dacă în raport cu obiectul cererii şi al temeiului de drept invocat, subzistă condiţia interesului în promovarea căii de atac în ceea ce priveşte anularea dispoziţiilor pct. 26.1 din Anexa la Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 64/2006 aprobate prin O.M.J. nr. 399/C/2007.
Conform art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes". În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform art. 33 C. proc. civ.
Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
La data examinării recursului, se constată că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat decizia civilă nr. 6696/10.12.2020, prin care a anulat dispoziţiilor pct. 26.1 din Anexa la Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 64/2006 aprobate prin O.M.J. nr. 399/C/2007.
În aceste condiţii, în ceea ce priveşte interesul în susţinerea recursului de faţă, Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.
Cum instanţa s-a pronunţat asupra acestui fapt, la data de 10.12.2020, interesul pentru exercitarea căii de atac impotriva actului administrativ contestat nu mai este actual.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca devenit lipsit de interes, menţinând în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare-Filiala Mureş, în numele şi pentru funcţionarii publici cu statut special din cadrul Penitenciarului Tg. Mureş, membri ai filialei sindicale, împotriva sentinţei nr. 46 din 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează, în parte, sentinţa recurată şi rejudecând:
Respinge capătul de cerere privind anularea dispoziţiilor pct. 26.1 din Anexa la Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 64/2006 aprobate prin O.M.J. nr. 399/C/2007, ca devenit lipsit de interes.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 martie 2021.