Conflict-of-interest report annulled; councillor prevails as conditional bonus entitlement found non-pecuniary and costs appeal barred.

Şedinţa publică din data de 03 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov sub nr. x/2019, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate a învestit instanţa cu acţiune având ca obiect anularea raportului de evaluare nr. x/23.07.2019 şi obligarea ANI să retragă de pe site-ul propriu comunicatul de presă din data de 22 iulie 2019 şi să publice dispozitivul hotărârii judecătoreşti de anulare a raportului de evaluare, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 124 din 12 decembrie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis contestaţia formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi în consecinţă şi s-a anulat Raportul de evaluare nr. x/23.07.2019 emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a fost obligat pârâta Agenţia Naţională de Integritate să retragă de pe site-ul propriu comunicatul de presă din data de 22.07.2019 în ceea ce îl priveşte pe reclamantul A. şi să publice dispozitivul hotărârii judecătoreşti de anulare a raportului de evaluare după rămânerea definitivă a hotărârii. A obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în sumă de 5.005 RON.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii în sensul respingerii pe fond a contestaţiei şi menţinerii ca temeinic a raportului de evaluare.

În fapt, din perspectiva art. 488 alin. (1) punctul 8 din Noul C. proc. civ., instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

In esenţă, prima instanţă a arătat că acţiunile intimatului nu reprezintă o încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese reglementat de dispoziţiile art. 70,71 şi 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 75 lit. a) şi 77 din Legea. nr. 393/2004.

Hotarărea instanţei de fond esta nelegală din următoarele considerente:

Conform dispoziţiile referitoare la conflictul de interese privind aleşii locali din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţi în exercitarea demnităţilor-publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţbnerea corupţiei:

"Prin conflict de interese se înţelege situaţia In cm persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică ara un Interes personal de. natură patrimonială, care ar putea Influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.;

Principiile care stau la baze prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitate, integritate, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".

Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţele sau Consilierii locali si judeţeni sunt prezăzule în art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 cu modificitările şi cu completările ulterioare.

Aceste dispoziţii se completează cu prevederile referitoare la statutul aleşilor locali din Legea nr. 215/2001 şi ale Legii nr. 393/2004.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, în speţă sunt întrunite in mod cumulativ toate elementele generatoare ale unui conflictului de interese astfel cum acestea rezultă din interpretarea coroborată a textelor de lege amintite anterior.

Astfel, A. ocupă funcţia de consilier local al mun. Săcele, Jud. Braşov.

În acelaşi timp, A. a exercitat funcţia de subinginer silvic în cadrul Regiei Publice Locale a Pădurilor "Săcele" R A. - regie aflată în subordinea Consiliului Local Săcele.

În calitate de consilier local A. a participat în mod activ la şedinţele Consiliul Local, respectiv la la deliberarea şi adoptarea (votând "pentru") a trei hotărâri ale Consiliului Local Săcele, prin care au fost aprobate cuantumurile procentelor din profiturile nete înregistrate în anii 2016, 2017 şi 2018 de Regia Publică a Pădurilor Sâcele R.A., in vederea repartizării către salariaţi.

După cum rezultă în mod clar si explicit din conţinutul art. 75 din Legea nr. 393/2004, interesul există şi atunci când un ales local are posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice locale din care face parte ar putea prezenta un beneficiu pentru sine.

Ca urmare, nu pot constitui cauze de înlăturară a acestui caz de conflict de interese reţinerile instanţei de fond referitoare la modul in care prin O.G. nr. 64/2001 se distribuie profitul Regiei întrucât intimatul, în momentul participării la deliberarea şi adoptarea Hotătârilor Consiliului local, a avut posibilitatea să anticipeze că o acestea ar putea prezenta un beneficiu viitor pentru sine, teza art. 75 din Legea nr. 393/2004 referitoare la interesul personal fiind astfel îndeplinită.

Intimatul era direct interesat în adoptarea respectivelor Hotărâri, având în vedere faptul că unul dintre beneficiarii finali al acestora era chiar persoana sa.

În ceea ce priveşte beneficiul, în speţă acesta este reprezentat de suma totală de 4.840 RON pe care reclamantul a încasat-o în baza hotărârilor la adoptarea cărora a participat în mod activ.

Relevantă este definiţia pe care Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei o dă, la art. 13 conflictului de interese, respectiv:

"Conflictul de interese apară atunci când funcţionarul public are un interes perconal care influenţează sau para că influenţează îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesate private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau apropiaţii cu care funcţionarul public a avut ralaţii politice sau de afaceri. Interesul personal sa poate referi şi la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţa de persoanele enumerate mai sus."

Deşi textul face referire la "funcţionarul public" această definiţie trebuie privită în coroborare cu considerentele Deciziei nr. 81/27.02.2013, publicate în Monitorul Oficial nr. 136/14.03.2013 prin care Curtea Constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, prin care Curtea a reţinut că, în vederea asigurării integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice, toate.persoanele menţionate la art. 1 alin. (1) din Legea 176/2010 se află în aceeaşi situaţie juridică.

Din interpretarea acestei decizii rezulta faptul că definiţia "conflictului de interese" enunţată mai sus se aplică şi aleşilor locali, respectiv intimatului-reclamant, situaţia acestora fiind aceeaşi cu a celorlalte categorii de demnitari şi funcţionari publici.

Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la apărare al intimatului, reţinută în mod nefondat de Curtea de apel, acesta poate fi exercitat de persoana evaluată atât în faza administrativă a procedurii de evaluare, cât şi în faza contencioasă, prin formularea contestaţiei împotriva raportului de evaluare.

Faptul că orice raport de evaluare poate fi contestat la instanţa de contencios acoperă orice vătămare adusă în faza administrativă dreptului la apărare.

De asemenea, critică soluţia instanţei de fond şi în ceea ce priveşte cuantumul cheltuielilor de judecata acordate, solicitând pe această cale diminuarea acestora la un cuantum rezonabil.

4. Apărările formulate în cauză

Itimatul A. a depus întâmpinare solicitand respingerea recursului ca fiind în primul rând nul, iar în al doilea rând nefondat, iar pe cale de consecinta mentinerea Sentintei civile nr. 124/12.12.2019, ca fiind legala si temeinica, corelativ cu acordarea cheltuielilor de judecata.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta invocă incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Cu referire la incidenţa art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, în doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greşit.

Pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este suficient ca recurenta să facă trimitere, în mod formal, la sediul materiei unde este reglementată problema de drept ce trebuie soluţionată de instanţa de recurs, ci trebuie, totodată, ca motivul invocat să se refere la un viciu de legalitate a hotărârii recurate, nu la un aspect de temeinicie a acesteia.

Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea raportului de evaluare nr. x/23.07.2019 prin care s-a constatat că, în perioada exercitării mandatului 2016 - 2020 de consilier local, reclamantul s-a aflat în situaţia ce constituie conflict de interese, conform dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 215/2001 şi art. 75 lit. a) şi 77 alin. (1) din Lege a nr. 383/2004, întrucât a luat parte la deliberarea şi adoptarea a 3 hotărâri ale Consiliului Local Săcele prin care au fost aprobate cuantumurile procentelor din profiturile nete înregistrate în anii 2016, 2017, 2018 de Regia Publică a Pădurilor Săcele R.A., în vederea repartizării către salariaţi, având un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la încălcarea dreptului la apărare, reţine instanţa de fond faptul că, la data de 20.06.2019, reclamantul a depus la serviciile poştale prin scrisoare recomandată cu notă de inventor, punctul său de vedere, acesta fiind transmis anterior şi prin fax, la numărul de fax indicat pe pagina de internet a Agenţiei.

Deşi pârâta a recepţionat numai la data de 25.06.2019 această corespondenţă, astfel cum rezultă din data înscrisă pe recipisa poştală, apare ca inexactă menţiunea din cuprinsul raportului de evaluare în sensul că până la data întocmirii raportului, 23.07.2019 persoana evaluată nu a transmis Agenţiei un punct de vedere, fiind astfel nesocotite garanţiile instituite de art. art. 8 alin. (3) din Legea 176/2010 privind garantarea dreptului la apărare, art. 20 şi 21 din Legea 176/2010 privind dreptul de a prezenta un punct de vedere şi întocmirea raportului numai după analizarea punctului de vedere al persoanei evaluate.

Înalta Curte apreciază aceste susţineri ca fiind excesive în condiţiile în care, în acord cu prevederile art. 20 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, partea a fost informată, la data de 25.04.2019, în legătură cu declanşarea evaluării respectării regimului juridic al conflictelor de interese în perioada exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice şi totodată a fost înştiinţată că, în cazul în care din activitatea de evaluare desfăşurată vor fi identificate elemente în sensul existenţei unui conflict de interese, va fi informată şi invitată pentru a prezenta un punct de vedere.

Adresele nr. x/25.04.2019 şi nr. x, au fost transmise la domiciliul persoanei evaluate, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 03.05.2019.

La data de 31.05.2019, reclamantul A. a fost informat despre identificarea unor elemente privind nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese şi a fost invitat să prezinte date şi informaţii, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris, şi, totodată, a fost informat că are dreptul să fie asistat sau reprezentat de avocat (adresele nr. x/31.05.2019 şi nr. x fiind transmise la domiciliul persoanei evaluate, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire semnată la data de 05.06.2019).

Legea nr. 176/2010 stipulează în mod expres un singur caz de nulitate al unui raport de evaluare, la art. 13 alin. (2) conform căruia:

"Actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informaţiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, după începerea activităţii de evaluare, fără ca persoana să fie invitată şi informată potrivit dispoziţiilor art. 14, sunt lovite de nulitate absolută", dispoziţii care nu sunt incidente speţei da faţă.

Reclamantul a transmis respectivul punct de vedere prin fax în ultima zi a termenului de 15 zile reglementat de art. 21 alin (1) din Legea nr. 176/2010, la ora 17:00 astfel că menţionarea inexactă, în cuprinsul raportului, a împrejurării că acesta nu a formulat un punct de vedere nu poate atrage sancţiunea nulităţii raportului.

În ceea ce priveşte starea de conflict de interese reţinută prin actul administrativ contestat, prin HCL 42/23.02.2017 şi respectiv HCL 48/22.02.2018 a fost aprobat procentul din profiturile nete înregistrate în anii 2016 şi 2017 de Regia Publică a Pădurilor Săcele RA, în vederea repartizării către salariaţi.

În ceea ce priveşte HCL 35/28.02.2019 prin care a fost aprobat cuantumul de 7 % din profitul net pentru anul 2018 al Regiei Publice a Pădurilor Săcele RA în vederea repartizării către salariaţi, această hotărâre a fost revocată prin HCL 73/2019, ulterior fiind adoptată HCL 74/2019, la a cărei deliberare şi adoptare reclamantul nu a participat.

În urma aprobării cuantumului din profitul net în vederea repartizării către salariaţi prin HCL 42/2017, persoana evaluată a încasat 2.410 RON, iar urmare a adoptării HCL 48/2018 a încasat suma de 2.430 RON, în total fiind încasată suma de 4.840 RON.

Chestiunea litigioasă vizează aşadar analiza măsurii în care hotărârile invocate de pârâtă privesc probleme în legătură cu care consilierul local are un interes personal patrimonial, reprezentând un beneficiu pentru sine.

Instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 129 din Contractul colectiv de muncă, salariaţii Regiei Publice Locale a Pădurilor Săcele RA pot beneficia, numai cu acordul Consiliului de Administraţie şi cu condiţia încadrării în fondul de salarii de premii din profit. Potrivit lit. d) a art. 129 salariaţii pot fi stimulaţi dintr-un fond constituit în cuantum de până la 10 % din profitul rămas după plata impozitului datorat, potrivit legii. Nivelul participării la profit pentru fiecare salariat se stabileşte în funcţie de rezultatele şi eficienţa muncii depuse.

Aşadar, acordarea premiului din profit este o posibilitate condiţionată pe de o parte de acordul Consiliului de Administraţie, iar pe de altă parte de rezultatele şi eficienţa muncii depuse de către fiecare salariat.

Hotărârea Consiliului Local prin care se aprobă cuantumul procentelor din profiturile nete nu este de natură prin ea însăşi să determine în mod cert şi direct acordarea acestor beneficii salariale, ci numai condiţionat de îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute în contractul individual de muncă, condiţii care se cer îndeplinite în persoana fiecărui salariat în parte.

Astfel, hotărârea de aprobare a repartizării profitul net nu determină decât vocaţia salariaţilor la acordarea unui premiu din profit, acordarea efectivă a acestui premiu fiind atributul Consiliului de Administraţie, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 75 şi 77 din Legea 393/2004, aceea ca hotărârile la adoptarea cărora a participat reclamantul să privească o problemă în legătură cu care acesta avea un interes personal reprezentat de un beneficiu pentru sine.

Instanţa de recurs dezavuează aceste susţineri, apreciind că reclamantul, în calitatea sa de consilier local în cadrul Consiliului Local al mun. Săcele în perioada mandatului 2016 - 2020, prin votarea în vederea adoptării Hotărârilor Consiliului Local nr. 42/23.02.2017, nr. 48/22.02.2018 şi nr. 35/28.02.2019 şi-a creat premisele unui beneficiu material, având posibilitatea de a-l anticipa (conf. art. 75).

Nu este real faptul că, în speţa de faţă, indiferent de participarea sau neparticiparea la votarea în plenul autorităţii deliberative a celor trei Hotărâri de Consiliu Local privind modul de repartizare a profitului realizat de către Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A. invocate, aceste hotărâri erau adoptate şi nu au creat, efectiv, prin conţinutul lor, un beneficiu sau un dezavantaj pentru reclamant, în calitatea sa de simplu angajat al Regiei, altul decât cel stipulat în Ordonanţa nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome.

Realitatea faptică dovedeşte faptul că reclamantul a votat actele administrative supuse dezbaterii Consiliului Local iar în urma votului a obţinut beneficii materiale certe.

Cu toate acestea, recursul pârâtei Agenţia Naţională de Integritate se impune a fi respins, sancţionându-se astfel conduita inconsecventă a autorităţii care, pentru aceeaşi situaţie de fapt, vizând acelaşi funcţionar, a emis anterior un raport cu concluzii contrare (dosar fond).

Astfel, cele două hotărâri, HCL 42/2017 şi HCL 48/2018 prin care a fost repartizat profitul net au fost analizate şi în cuprinsul raportului de evaluare nr. x/29.01.2019, la acel moment pârâta concluzionând că nici una din aceste hotărâri nu are ca obiect alocarea de sume din bugetul local către persoana evaluată, în considerarea funcţiei de execuţie pe care o deţine, drepturile salariale şi primele fiind încasate în temeiul contractului individual de muncă şi a actelor adiţionale.

Aşadar, aceleaşi elemente de presupus conflict de interese au fost analizate cu privire la mandatele reclamantului, statuându-se în sensul că, în perioada deţinerii funcţiei … în cadrul acestei regii persoana evaluate a încasat doar drepturi băneşti (salarii şi prime) .. nu a încasat ale sume, stabilite prin vreuna din hotărârile Consiliului Săcele privind şi/sau în legătură cu Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A. la a căror deliberare şi adoptare a participat …. Nu se poate reţine încălcarea regimului conflictelor de interese .. nu se paote reţine existenţa unui interes de natură patrimonială…,,

Aceste statuări anterioare ale instituţiei de control au influenţat comportamentul reclamantului, determinându-i convingerea că nu există elemente de conflict de interese în ceea ce-l priveşte.

Faptul că primul raport se bazează pe aceleaşi înscrisuri ca cel dedus judecăţii, că nu au intervenit, sub aspectul factual analizat, modificări legislative care să determine o schimbare de paradigmă în privinţa concluziilor inspectorului de integritate, au creat funcţionarului public impresia unei aparenţe de legalitate a acţiunilor sale, fapt considerat determinat de instanţa de control judiciar în analiza pe care a realizat-o.

În privinţa cheltuielilor de judecată acordate la fond, care se solicită a fi diminuate, Înalta Curte face trimitere la Decizia nr. 3/2020 privind examinarea unui Recurs în interesul legii prin care s-a decis că:, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanţa de fond s-a pronunţat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., asupra proporţionalităţii cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, solicitate de partea care a câştigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ..,,

6. Temeiurile de drept ale soluţiei adoptate în recurs

Faţă de aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ., art. 20 din L.554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 124/2019 din 12 decembrie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de lichidator Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 124/2019 din 12 decembrie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 03 martie 2022.