Competence conflict over compensation for animals culled in African swine fever outbreak: jurisdiction assigned to tribunal based on county-level authority under Art. 10(1) of Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 3 martie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş în data de 3.07.2020 sub nr. dosar x/2020, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâţii Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea pârâţilor la soluţionarea cererii reclamantei privind acordarea despăgubirilor cuvenite pentru animalele ucise în vederea lichidării rapide a focarului de pestă porcină africană, la plata despăgubirilor în sumă de 27.449.023,36 de RON şi a dobânzii legale aferente, calculată începând cu data de 7.06.2020 şi până la data plăţii; cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Argeş, secţia Civilă

Prin sentinţa civilă nr. 136/2021 din 4 martie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum şi faptul că prezentul litigiu are ca obiect inclusiv obligarea pârâţilor autorităţi publice centrale la emiterea unor acte administrative, potrivit competenţelor acestora, în vederea acordării despăgubirilor solicitate de către reclamantă.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 8/F-CONT din 25 ianuarie 2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă - complet contencios administrativ şi fiscal. A constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că, în speţă, competenţa materială de soluţionare a cauzei se determină în raport de norma cu caracter general în materia contenciosului administrativ înscrisă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei materiale de soluţionare a cauzei.

Reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâţii Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea acestora la soluţionarea cererii sale privind acordarea despăgubirilor cuvenite pentru animalele ucise în vederea lichidării rapide a focarului de pestă porcină africană, la plata despăgubirilor în sumă de 27.449.023,36 de RON şi a dobânzii legale aferente, calculată începând cu data de 7.06.2020 şi până la data plăţii, cu cheltuieli de judecată.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice. Sunt asimilate actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitima ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(1^1) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1)."

Deci, art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004 reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

În speţă, reclamantul se plânge împotriva refuzului instituţiei publice de a-şi îndeplini o obligaţie prevăzută de legiuitor, respectiv de a soluţiona cererea privind acordarea despăgubirilor. Astfel, reclamantul arată că Fişa emisă de DSVSA Argeş înregistrată sub nr. x/18.03.2020 atestă îndeplinirea tuturor cerinţelor, iar potrivit art. 3 din Normele Metodologice privind finanţarea cheltuielilor pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, DSVSA Argeş avea obligaţia să efectueze plăţile în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor.

Înalta Curte reţine că, potrivit Normelor metodologice menţionate anterior, aprobate prin H.G. nr. 1214/2009, verificarea şi aprobarea solicitării de plată a despăgubirilor, precum şi plata acesteia sunt de competenţa direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, răspunderea pentru asigurarea şi cheltuirea fondurilor de la buget revenind direcţiilor sanitar-veterinare, instituţii publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea ANSVSA.

În aceste condiţii, faţă de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 redate anterior, competenţa materială de soluţionare a cauzei revine tribunalului, respectiv Tribunalului Argeş, secţia Civilă, complet contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.A. - prin Administrator Ene Catalin şi pe pârâţii Ministerul Finantelor Publice, Autoritatea Natională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranta Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Arges, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 3 martie 2022.