Negative conflict of jurisdiction in penitentiary service status litigation: territorial competence determined by the complainant's domicile under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 3 martie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare in judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bihor sub dosar nr. x/2021, urmare a disjungerii cererii din dosar nr. x/2021, reclamantul A. prin Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciarul Oradea 2012, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Oradea, a solicitat obligarea pârâtului la recalcularea indemnizaţiilor de concediu de odihnă pentru anii 2017, 2018, 2019, obligarea pârâtului la calcularea şi plata diferenţelor salariale dintre indemnizaţia de concediu plătită în perioada efectuării concediului şi cea cuvenită în mod legal, ca urmare a recalculării indemnizaţiei de concediu pentru anii 2017, 2018, 2019.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 838/CA/20.10.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bihor a reţinut incidenţa în speţă a dispoziţiilor din Legea nr. 145/2019 coroborate cu art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, precum şi faptul că reclamantul are domiciliul în jud. Cluj.

2.2. Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 11 din data de 05.01.2022, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare cauzei în favoarea Tribunalului Bihor. A constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut, în esenţă, că, reclamantul are domiciliul în mun. Oradea, jud. Bihor.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Reclamantul A. prin Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciarul Oradea 2012 a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Oradea, obligarea pârâtului la recalcularea indemnizaţiilor de concediu de odihnă pentru anii 2017, 2018, 2019, precum şi la calcularea şi plata diferenţelor salariale dintre indemnizaţia de concediu plătită în perioada efectuării concediului şi cea cuvenită în mod legal, ca urmare a recalculării indemnizaţiei de concediu pentru anii 2017, 2018, 2019.

Reclamantul are calitatea de funcţionar public cu statut special din cadrul poliţiei penitenciare, având statutul reglementat prin Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor din penitenciare, iar conform art. 536 din Codul administrativ, "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe."

Înalta Curte are în vedere faptul că Legea 145/2019 nu prevede expres competenta vreunei alte instanţe, precum şi faptul că dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004 prevăd că "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său".

Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei (interogare DEPABD dosarul Tribunalului Cluj), reclamantul are domiciliul în Mun. Oradea, jud. Bihor începând cu 26.11.2018, astfel că, în cauză, competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciarul Oradea 2012 şi pe pârâtul Penitenciarul Oradea, în favoarea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 3 martie 2022.