Exclusive territorial competence for public authority plaintiffs in administrative disputes under Law 554/2004
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of competence by assigning jurisdiction to the Bucharest Court of Appeal, Second Administrative and Taxal Section, ruling that this tribunal must hear the case in first instance. The dispute arose from a claim by a municipal administrative unit against a national ministry, seeking to annul a decision rejecting a contestation regarding a 5% reduction in a construction contract value and ordering the reimbursement of €128,527.06; the conflict emerged because the Bucharest Court of Appeal had previously declined competence in favor of the Arad Court of Appeal, arguing the plaintiff was a defendant in the administrative act sense, while the Arad Court of Appeal declined on the basis that the plaintiff was a public authority. The ICCJ applied Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended, which establishes exclusive territorial competence based solely on the plaintiff's status: public authorities must sue at the defendant's domicile, irrespective of the defendant's own status. Since the plaintiff was a public authority and the defendant's seat was in Bucharest, the Bucharest court was determined to be the competent tribunal.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 24 din C. proc. civ; Exclusive territorial competence for public authority plaintiffs in administrative disputes under Law 554/2004: The dispute arose from a claim by a municipal administrative unit against a national ministry, seeking to annul a decision rejecting a contestation regarding a 5% reduction in a construction contract value and ordering the reimbursement of €128,527.06; the conflict emerged because the Bucharest Court of Appeal had previously declined competence in favor of the Arad Court of Appeal, arguing the plaintiff was a defendant in the administrative act sense, while the Arad Court of Appeal declined on the basis that the plaintiff was a public authority. The ICCJ applied Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended, which establishes exclusive territorial competence based solely on the plaintiff's status: public authorities must sue at the defendant's domicile, irrespective of the defendant's own status. Since the plaintiff was a public authority and the defendant's seat was in Bucharest, the Bucharest court was determined to be the competent tribunal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis explicitly cited in the dispositive to justify the court's decision to resolve the negative conflict of competence and assign jurisdiction to the competent tribunal.
Full text
Şedinţa publică din data de 3 martie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Oraş Sântana a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 3/07.01.2021 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către UAT Oraşul Sântana înregistrată la sediul MLPDA sub nr. x/18.12.2020, comunicată prin adresa nr. x/07.01.2021, anularea Notei de neconformitate nr. x/09.11.2020 şi, implicit, a reducerii procentuale de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/26.08.2020, obligarea pârâtei la rambursarea sumei de 128.527,06 RON, declarată neeligibilă şi reţinută din cererea de rambursare nr. x, ca urmare a aplicării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/26.08.2020.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 6095 din data de 19.10.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în speţă, nu autoritatea publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 are calitatea de reclamant, ci o are pe aceea de pârât, astfel că sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, respectiv competentă este instanţa de la sediul reclamantului.
2.2. Hotărârea Tribunalului Arad
Prin sentinţa civilă nr. 1435 din data de 16.12.2021, Tribunalul Arad a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că sunt aplicabile în cauză prevederile art. 10 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 554/2004, acestea atribuind competenţa teritorială exclusivă de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului în ipotezele în care reclamantul este autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior şi-au declarat necompetenţa".
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.
Reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Oraş Sântana a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 3/07.01.2021 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către UAT Oraşul Sântana înregistrată la sediul MLPDA sub nr. x/18.12.2020, comunicată prin adresa nr. x/07.01.2021, anularea Notei de neconformitate nr. x/09.11.2020 şi, implicit, a reducerii procentuale de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/26.08.2020, obligarea pârâtei la rambursarea sumei de 128.527,06 RON, declarată neeligibilă şi reţinută din cererea de rambursare nr. x, ca urmare a aplicării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/26.08.2020.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, Înalta Curte reţine că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei, respectiv 07.07.2021:
"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, pentru determinarea instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".
În consecinţă, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 07.07.2021.
Astfel, textul de lege menţionat instituie o competenţă teritorială exclusivă, stabilind că, în situaţia în care reclamantul din cauză este o autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora, se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speţă sediul pârâtului fiind pe raza Municipiului Bucureşti.
În speţă, Înalta Curte observă că norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 nu instituie nicio distincţie în funcţie de litigiu ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, ci elementul esenţial în determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei îl reprezintă calitatea reclamantului.
În consecinţă, interpretarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal nu poate fi primită, textul de lege fiind clar în această privinţă, în sensul că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, iar reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, indiferent de calitatea pârâtului.
Or, câtă vreme legiuitorul nu instituie vreo distincţie în stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei în raport cu calitatea pârâtului, ci distincţia se face doar în funcţie de calitatea reclamantului, orice altă interpretare în raport cu alte aspecte, ce exced textului de lege aplicabil, nu poate dobândi efecte juridice, cu atât mai mult cu cât competenţa teritorială la care se referă art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este una exclusivă, de la care nici părţile şi nici instanţa nu pot deroga.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraş Sântana şi pe pârâtele Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 3 martie 2022.