Unmotivated administrative refusal of gaming license authorization: inadequacy of post-decisional control notes and generic legal references to cure the obligation of explicit reasoning

Şedinţa publică din data de 2 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 02.04.2019, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc:

- anularea ca nelegală şi netemeinică a Deciziei nr. 1832/21.09.2018 emisă de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată sub nr. x/28.08.2018;

- anularea în parte a Deciziei nr. 1625/26.07.2018 emisă de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în ceea ce priveşte refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.";

- obligarea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc la emiterea unei decizii privind autorizarea exploatării jocului tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", acesta întrunind toate condiţiile de legalitate în vederea autorizării.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 471 din 19 septembrie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, a anulat decizia nr. 1832/21.09.2018 de soluţionare a plângerii prealabile şi în parte decizia nr. 1625/26.07.2018 în ceea ce priveşte refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", a obligat pârâtul la emiterea unei decizii privind autorizarea exploatării jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", luând act că reclamanta îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli pe cale separată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii reclamantei şi respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a arătat că referitor la aspectul nemotivării actelor a căror anulare s-au solicitat de către intimata reclamantă că instanţa de fond nu a avut în vedere Nota ONJN nr. x/23.07.2018 în care se detaliază motivele pentru care s-a propus Comitetului de Supraveghere din cadrul ONJN să autorizeze activitatea de jocuri de noroc la distanţă, pentru jocurile de noroc tip cazinou şi pariuri în cotă fixă la distanţă, cu excepţia jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.". Cuprinde toate motivele pentru care Decizia nr. 1625/26.07.2018 a fost emisă.

În ceea ce priveşte Decizia nr. 1832/21.09.2018, se solicită să se constate, că din punct de vedere al formei actului administrativ, acesta cuprinde toate motivele care au stat la baza emiterii acestuia.

Mai mult, instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că, în cuprinsul acestei decizii, se face menţiunea expresă că "tipul de joc în cauză care nu îndeplinea condiţiile legale, această activitate nefiind cuprinsă în certificatele de audit prezentate de A.."

De asemenea, în susţinerea acestui prim motiv de recurs se invocă şi jurisprudenţa comunitară, din analiza căreia rezultă că, elementul fundamental al caracterului suficient al motivării actului administrativ este cel al legalităţii.

Conform judecătorului comunitar, este suficientă motivarea care arată aplicarea legilor în vigoare în momentul adoptării actului şi care este capabilă să explice soluţia aleasă de instituţia noastră.

În concluzie, se apreciază că instanţa de fond nu a reţinut în mod corect dispoziţiile legale invocate în cuprinsul acestui act administrativ, precum şi menţionarea în concret "în temeiul prevederilor" astfel că, cele reţinute nu pot constitui ca fiind motive de admitere a cererii de chemare în judecată, sens în care, se solicită să fie admits primul motiv de recurs .

A două critică de nelegalitate se referă la împrejurarea că instanţa de fond a reţinut eronat că nu există un temei legal pentru care s-a dispus refuzul de autorizare a jocului de noroc tip pariuri în cotă fixă denumit "B.".

În actul administrativ contestat (Decizia nr. 1625/26.07.2018) se specifică Ia rubrica "În temeiul prevederilor", la al treilea aliniat, art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care are următorul conţinut:

"în vederea obţinerii licenţei de organizare şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă, operatorii economici solicitanţi sunt obligaţi să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute de O.U.G. nr. 77/2009 şi de prezentele norme metodologice pentru fiecare tip de joc în parte". Trimiterea făcută către actul normativ O.U.G. nr. 77/2009 face o directă aplicabilitate a tuturor prevederilor din cuprinsul acesteia, astfel că, potrivit art. 1 organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat, iar administrarea acestui monopol este realizată de ONJN. In acest sens, statul acordă dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc în condiţiile acestui act normativ, respectiv a O.U.G. nr. 77/2009.

Se observă că, în Decizia nr. 1625/26.07.2018 se face trimitere la actul normativ de bază, reprezentând o normă specială de aplicabilitate generală pentru toţi operatorii economici care doresc să obţină licenţă de organizare a jocurilor de noroc si autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc. Totodată, instanţa de control judiciar trebuie să aibă în vedere şi menţiunea cuprinsă, tot la acest articol, cu privire la faptul că, actul normativ O.U.G. nr. 77/2009 reglementează condiţiile generale pentru monitorizarea şi controlul asupra activităţilor de organizare a jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă, deci nu poate fi vorba că, nu s-a specificat în actul administrativ contestat nicio normă generală sau specială.

Instituţia recurentă nu a realizat nicio confuzie între "autorizarea pentru un joc ce respectă prevederile legii şi sancţionarea contravenţională pentru practicarea jocului în alte condiţii decât cele în care a fost autorizat", cum se pretinde prin hotărârea atacată. Sancţiunea contravenţională este reglementată de o altă normă juridică, iar autorizarea activităţii unui organizator de jocuri de noroc la distanţă (indiferent de tipul de jocuri de noroc) este reglementată de alte norme juridice, respectiv din domeniul jocurilor de noroc. În aceste condiţii, norma specifică jocurilor de noroc - O.U.G. nr. 77/2009 - cataloghează ca fiind infracţiune, modalitatea de comunicare a informaţiilor incomplete, în scopul de a disimula anumite situaţii reale referitoare la activitatea de jocuri de noroc sau de a nu intra sub incidenţa prevederilor art. 17 alin. (2) din acelaşi act normativ. Observăm în aceste condiţii, strict referitor la situaţia reclamantei că, prin Regulamentul de joc pentru "B." nu se face nicio specificare a faptului că, mijloacele de joc (turbosuflanta) concură la asigurarea elementelor aleatorii şi de hazard, participanţilor la jocul de noroc pariuri în cotă fixă pe numere, potrivit mijloacelor de joc utilizate pentru acest tip de joc de noroc. În acest sens, reclamanta, prin Regulamentul de joc aprobat în anul 2017, de Comitetul de Supraveghere, prevede la pct. 30.1 "Pariurile pe numere sunt definite ca fiind pariurile efectuate de jucători pe evenimente constând în extrageri de numere efectuate la loteriile internaţionale, de către societăţi internaţionale autorizate în acest sens, cu excepţia extragerilor efectuate de către Loteria Română" iar ca urmare a constatărilor efectuate de către direcţia de specialitate din cadrul instituţiei recurente, în care se menţionează "pe platforma organizatorului A. există transmisiuni live de extragere a numere denumite B., activitate ce nu este cuprinsă în certificatele de audit, rezultă că, ceea ce s-a consemnat în Regulamentul de joc nu este greşit, fiind specificat că, extragerile de numere au loc de la loteriile internaţionale - societăţi internaţionale autorizate în acest sens.

În susţinerea celor afirmate, există înscrisurile depuse de către reclamantă a diferitelor platforme online care desfăşoară activitatea de joc de noroc tip pariuri în cotă fixă la distanţă (licenţiate şi autorizate de ONJN). Dintr-o simplă vizualizare, se poate trage concluzia că jocurile de noroc de pariuri în cotă fixă la distanţă, pe extragerile de numere de la loteriile internaţionale care sunt autorizate în acest sens, nu sunt greşite. Dimpotrivă, acesta este cadrul legal potrivit O.U.G. nr. 77/2009 de desfăşurare în cele mai bune condiţii a jocurilor de noroc pariuri în cotă fixă la distanţă.

În situaţia reclamantei, jocul "B." nu respectă cerinţele O.U.G. nr. 77/2009, astfel că, potrivit art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ, nu se poate acorda dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă,... şi de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, documente nominale şi limitate în timp, ce vor fi exploatate în mod direct de deţinătorul licenţei".

În temeiul art. 19 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare, orice organizator de jocuri de noroc arc obligaţia să cuprindă si să pună la dispoziţia ONJN, drepturile de utilizare asupra programelor informatice utilizate, cu evidenţierea distinctă a verificărilor efectuate si a rezultatelor acesteia, potrivit documentelor eliberate de Biroul Român de Metrologie Legală sau de organismele de evaluare a conformităţii.

Mai mult, la Anexa nr. 7, Cap. H, Partea II - Pentru jocurile de noroc la distanţă, la punctele 1, 4, 5 şi 6 din H.G. nr. 111/2016 se prevede în mod foarte clar că, documentele necesare pentru obţinerea autorizaţiei sunt cererea privind autorizarea activităţii, care trebuie să conţină: datele de identificare ale solicitantului, descrierea mijloacelor de joc şi a echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea, exploatarea şi transmiterea jocurilor de noroc care fac obiectul cererii, cu indicarea locaţiei în care se află acestea.

Un alt document este acela, care atestă dreptul de proprietate sau de utilizare asupra mijloacelor de joc şi a echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea, exploatarea şi transmiterea jocurilor de noroc care fac obiectul cererii; documentele care atestă efectuarea auditului asupra echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea, exploatarea si transmiterea jocurilor de noroc care fac obiectul cererii, documentele care atestă efectuarea certificărilor pentru programul de joc.

Or, din ansamblul documentelor necesare autorizării, astfel cum am arătat mai sus, instanţa nu a avut în vedere că, reclamanta nu a depus aceste documente cu referire la jocul de noroc "B.".

Precizăm: sistemul mecanic (suflanta) prin intermediul căruia s-au efectuat extragerile de numere aleatorii în cadrul C. - nu a fost supus certificării/verificării de către un organism de pe teritoriul României şi nici nu s-a făcut dovada certificării pe teritoriul altui stat, astfel participanţilor la jocul de noroc pariuri în cotă fixă pe numere nefiindu-le asigurate elementele aleatorii şi de hazard, proprii mijloacelor de joc utilizate.

Totodată, legislaţia din România în domeniul jocurilor de noroc reglementează activitatea de transmitere de imagini cu jocuri de noroc doar pentru activitatea de jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, nu şi pentru activităţi de jocuri de noroc de tip loteristic.

Obligarea ONJN la emiterea unei decizii prin care să se autorizeze exploatarea unui joc de noroc tip pariuri în cotă fixă la distanţă numit "B." este total în dezacord cu cadrul legal, autorizaţia de exploatare eliberându-se "pentru întreaga activitate de organizare, desfăşurare şi exploatare şi pentru toate echipamentele tehnice care concură la aceasta."

Se susţine pe fondul cauzei că jocul de noroc "B." nu îndeplinea condiţiile legale pentru desfăşurarea corectă a pariurilor în cotă fixă la distanţă, întrucât acest joc de noroc nu a fost cuprins în Certificatele de audit prezentate pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc la distanţă de către A., motiv pentru care s-a emis decizia contestată în ce-l priveşte.

Cu privire la modul efectiv de desfăşurare a jocului de noroc tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", urmare a verificărilor efectuate de către direcţia de specialitate cu atribuţii de control din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, s-au constatat următoarele:

- prin intermediul platformei de jocuri de noroc la distanţă "A." deţinută de A., aceasta a oferit, până la data de 31.07.2018, jocuri de noroc tip pariuri în cotă fixă bazate pe evenimente de tip loteristic, constând în extrageri de numere (B. 7/48, B. 5/20, B. 5/48), prin transmiterea în direct (live) a extragerilor organizate de D. în cadrul unor spaţii care nu se află pe teritoriul României (respectiv, situate în Siroki Brijeg, Bosnia Hertegovina, după cum se precizează în nota explicativă dată de reprezentantul autorizat) şi pentru care D. nu deţine licenţă clasa a 2-a pentru activitatea de transmitere de imagini pe teritoriul României si nici nu a făcut dovada faptului că ar fi organizator de joc de noroc tip loteristic, recunoscut pe plan internaţional, pe teritoriul altui stat;

- imaginile derulate pe platforma de jocuri de noroc la distanţă "A." prezintă în partea stângă o suflantă, sigla C., 3 ceasuri cu indicarea orei la Moscova, Berlin, Londra, o prezentatoare şi un chenar cu transmisiuni sportive. Sub chenarul cu transmisiuni sportive apărea sigla "STUDIO 1, 2, 3, 4", iar în partea dreaptă a imaginii erau afişate bilele extrase şi numele corespunzătoare bilelor extrase;

- organizatorul de jocuri de noroc în cauză, nu a menţionat în Regulamentul de joc, referitor la oferta de pariere denumită "B.", faptul că, aceasta presupune transmiterea de imagini de pe platforma A. în direct, dintr-un spaţiu aflat pe teritoriul altei ţări, respectiv Bosnia Hertegovina;

- sistemul mecanic (suflantă) prin intermediul căruia s-au efectuat extragerile de numere aleatorii în cadrul C., nu a fost supus certificării/verificării de către Biroul Român de Metrologie Legală sau de un organism de evaluare a conformităţii licenţiat pe teritoriul României şi nici nu a făcut dovada că ar fi certificat pe teritoriul altui stat, astfel, participanţilor la jocul de noroc pariuri în cotă fixă pe numere nu le-au fost asigurate clementele aleatorii si de hazard proprii mijloacelor de ioc utilizate.

În legislaţia specifică domeniului jocurilor de noroc, activitatea de transmitere a imaginilor cu jocuri de noroc este reglementată expres în H.G. nr. 111/2016, doar pentru activitatea de jocuri de noroc caracteristice cazinourilor.

În conformitate cu art. 34 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016 activităţile de transmitere a imaginilor cu jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, care se pot desfăşura, atât în cazinou, cât şi în incinta unor spaţii corespunzătoare, denumite studiouri, unde exploatarea jocurilor de noroc este realizată la mese speciale, folosind mijloace de joc specifice şi personal specializat, pot fi desfăşurate doar de operatori care trebuie să deţină licenţă clasa a 2-a eliberată de ONJN. [...]".

Potrivit art. 35 lit. f) din H.G. nr. 111/2016:

"studiourile din care se transmit imagini cu jocuri de noroc caracteristice cazinourilor trebuie: să deţină echipamente de joc verificate metrologic, să utilizeze doar personal specializat, să asigure transmiterea de imagini securizată, să respecte prevederile de la art. 36 alin. (3) - (5) şi (8), art. 38 alin. (2) şi (3), art. 39 şi art. 53 din prezentele norme metodologice."

Astfel, ca urmare a acţiunii de control a fost constatată în sarcina organizatorului de jocuri de noroc la distanţă A. încălcarea prevederilor art. 150 alin. (1) lit. t) din Anexa 1 la H.G. nr. 111/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009 pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, conform documentelor întocmite, faptele fiind consemnate în acte sancţionatorii.

De asemenea, în sensul valorificării celor constatate, conform competenţelor, DGSC prin Nota nr. x/28.08.2018, a formulat în atenţia membrilor Comitetului de Supraveghere, propunerea de suspendare a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc la distanţă pentru o perioadă de până la 6 luni de zile acordată A., organizatoare de jocuri de noroc la distanţă.

În şedinţa din data de 18.09.2018, Comitetul de Supraveghere a decis suspendarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc la distanţă pentru o perioadă de 1 (una) lună de zile.

Având în vedere cele de mai sus, legal şi rezonabil, se poate aprecia că, din punct de vedere al modului de desfăşurare al jocului "B.", acesta excede prevederilor legale aplicabile, sens în care Comitetul de Supraveghere, în calitate de for decizional, acţionând în sensul legii, nu putea şi nici nu ar putea aproba autorizarea acestui tip de joc de noroc în forma propusă.

Nu poate avea relevanţă în cauză faptul că, pariul de tip "B." nu presupune participarea efectivă a jucătorilor la aceste extrageri, ca şi în cazul loteriilor internaţionale aparţinând altor state, în cazul indicării corecte a numerelor extrase, pariurile vor fi declarate câştigătoare şi nici faptul că, aceste câştiguri sunt determinate prin multiplicarea mizei puse în joc cu cota de multiplicare, conform Regulamentului de joc. De asemenea, nu are relevanţă că organizatorul oferă distinct includerea în oferta pariului, posibilitatea de vizionare a extragerilor pe platformă, întrucât omologarea rezultatelor se realizează în toate cazurile pe baza rezultatelor comunicate de organizatorul extragerilor, aceste condiţii trebuind a fi respectate, în mare măsură tocmai datorită impunerii de către legiuitor, potrivit legii speciale în materie, obligaţii de altfel, preluate chiar şi în Regulamentul de joc, aprobat de către Comitetul de Supraveghere al ONJN.

Pariurile pe numere sunt definite ca fiind pariurile efectuate de jucători pe evenimente constând în extrageri de numere efectuate la loteriile internaţionale, (în cazul nostru, D. - nu este loterie internaţională) de către societăţi internaţionale autorizate în acest sens, cu excepţia extragerilor efectuate de către Loteria Română, fiind fără echivoc că, însăşi reclamanta afirmă că este imperios necesar, fiind o condiţie impusă de către legiuitor, ca terţul (internaţional în cazul de faţă) prin care se realizează extragerile de numere să fie autorizat în acest sens. Această condiţie corespunde însăşi voinţei legiutorului, regăsindu-se, ca fiind impusă în însăşi dispoziţiile H.G. nr. 111/2016: art. 2 lit. c); art. 10, art. 14, art. 20, art. 29, art. 30, art. 122, art. 129), ca interpretare unitară, şi din care reiese necesitatea, ca inclusiv terţul, operator de joc să deţină licenţă de onorare a jocurilor de noroc.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare reclamanta A. a solicitat respingerea recursului instiuţiei publice pârâte în aprecierea generală că hotărârea instanţei de fond este dată cu aplicarrea şi interpretarea corectă a normelor de drept material.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

2.1. Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Învestită fiind a analiza legalitatea Deciziei nr. 1625/26.07.2018 prin care a fost admisă în parte cererea reclamantei de autorizare a jocurilor de noroc din portofoliu său, cu excepţia jocului "B.", şi a Deciziei nr. 1832/21.09.2018 prin care s-a soluţionat plângerea prealabilă împotriva actului administrativ menţionat în prealabil, instanţa de fond a dispus anularea în parte a acestora, numai în ceea ce priveşte refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B." şi a obligat instituţia publică pârâtă la emiterea unei decizii privind autorizarea exploatării acestui joc.

Instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia pe împrejurarea că Decizia nr. 1625/26.07.2018 nu este motivată, precum şi pe constatarea inexistenţei unui temei legal pentru care s-a dispus refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", o motivare alternativă, oricare dintre considerentele reţinute de asemenea manieră fiind apte, în mod individual, de a susţine sancţiunea nulităţii actului administrativ contestat în cauză.

Procedând la propria sa evaluare în raport de cadrul procesual fixat prin susţinerile şi apărările părţilor, instanţa de control judiciar reţine că sunt nefondate criticile formulate de recurentul pârât.

Decizia nr. 1625/26.07.2018 este, indiscutabil, un act administrativ conform art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, emis în exerciţiul competenţelor prevăzute de legiutor în alin. (1) al normei anterior indicate.

Dată fiind natura juridică a acestei decizii, printre exigenţele emiterii ei se numără şi cerinţa motivării, care în legislaţie şi în jurisprudenţă este privită ca o veritabilă condiţie de legalitate, o garanţie împotriva conduitei arbitrare şi a excesului de putere al autorităţilor publice, menită să ofere destinatarilor lui ori terţilor interesaţi o informarea corectă asupra treburilor publice şi asupra problemelor de ordin personal, iar instanţei să permită efectuarea unui control de legalitate adecvat.

Aşa cum s-a reţinut constant în jurisprudenţa instanţei supreme, motivarea unei decizii administrative nu poate fi limitată la considerente legate de competenţa emitentului, la indicarea generală a actelor normative în temeiul cărora îşi desfăşoară activitatea, ci trebuie să conţină elemente de fapt şi de drept concrete, de o calitate informativă suficientă pentru a putea fi atins scopul ambivalent anterior expus.

Considerentele actului administrativ trebuie să se regăsească în cuprinsul acestuia sau în actele care atestă operaţiunile administrative prealabile lui, care-l pregătesc şi fundamentează, cu condiţia identificării lor drept temei în cuprinsul actului administrativ şi al comunicării lor destinatarilor săi, împreună cu actul administrativ a cărui motivare o complineşte, pentru că aşa cum s-a arătat scopul acesteia este cunoaşterea temeiurile deciziei administrative, care este posibilă numai în condiţiile comunicării lor.

Motivele actului administrativ nu pot fi suplinite printr-un act ulterior, cum ar fi răspunsul la procedura prealabilă, pentru că pe de-o parte nu acesta este scopul recursului graţios, iar pe de altă parte motivarea, constituind o veritabilă condiţie de legalitate a actului administrativ, trebuie să fie îndeplinită cel târziu la momentul emiterii lui. Considerentele actului administrativ pot fi cel mult detaliate prin răspunsul la procedura prealabilă, atunci când se refuză revocarea actului administrativ astfel atacat, având însă ca punct de plecare temeiurile de fapt şi de drept prevăzute expres şi explicit în actul administrativ sau în operaţiunile administrative prealabile, în privinţa cărora au fost îndeplinite exigenţele anterior menţionate.

Plecând de la aceste coordonate teoretice, instanţa de control judiciar reţine că în mod corect s-a reţinut prin hotărârea instanţei de fond că Decizia nr. 1625/26.07.2018 nu cuprinde niciun considerent pentru care se dispune exceptarea de la autorizare pentru jocul de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", fiind menţionate exclusiv cererile reclamantei de acordare a autorizării, împrejurarea constituirii fondului de garanţie, respectiv indicarea unor acte normative, elemente care prin calitatea informaţiei oferite nu sunt de natură a oferi indicii cu privire respingerea prelungirii cererii de autorizare.

De asemenea, prin decizia nr. 1832/21.09.2018, care reprezintă răspunsul la plângerea prealabilă, pe lângă împrejurarea că se invocă temeiuri noi, respectiv procesele-verbale nr. x/10.08.2018 şi nr. x/16.03.2018, acestea reprezintă acte de control şi de decizie întocmite ulterior actului administrativ contestat în cauză, care din punct de vedere temporal nu puteau în mod obiectiv să servească drept temei pentru a-i consolida legalitatea şi care, aşa cum în mod corect a suprins judecătorul fondului, nu au nici o relevanţă în cauză.

În fine, constatările cuprinse în Nota ONJN nr. x/23.07.2018 pentru că nefiind menţionată drept temei al actelor contestate şi nefiind comunicată reclamantei nu poate fi calificată ca operaţiune administrativă prealabilă, astfel că motivele inserate în cuprinsul ei pentru care s-a făcut propunerea de retragere a autorizării reclamantei pentru jocul de tip pariuri în cotă fixă denumit "B." nu pot fi luate în considerare ca fiind cele pentru care s-a luat decizia administrativă în sine.

Prin urmare, refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B." manifestat prin Decizia nr. 1625/26.07.2018 emisă de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc este nemotivat, în această privinţă actul administrativ menţionat fiind emis cu exces de putere, astfel că hotărârea instanţei de fond care constată această situaţie juridică este dată cu aplicarea şi interpretarea corectă a normelor de drept material.

Aceste constatări sunt suficiente pentru a atrage invalidarea Deciziei nr. 1625/26.07.2018 şi, deci, de a susţine soluţia atacată, astfel că instanţa de control judiciar se va rezuma numai la această analiză, fiind de prisos a mai verifica şi celelalte dezlegări ale instanţei de fond.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse de fapt şi de drept expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc împotriva sentinţei nr. 471 din 19 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc împotriva sentinţei nr. 471 din 19 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2022.