Competence conflict in administrative litigation: exclusive jurisdiction at plaintiff's domicile despite delayed invocation of territorial incompetence exception

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu sub nr. x/2020, la data de 30.09.2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratului General al Poliţiei Române, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea Deciziei motivate a Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 6731/21.08.2020, precum şi a Dispoziţiei Şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu nr. 82316, emisă la data de 03.07.2020, ca netemeinice şi nelegale.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 328 pronunţată la data de 24 iunie 2021 de Tribunalul Giurgiu în dosar nr. x/2020, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu, în favoarea Tribunalului Olt - secţia/completul de contencios administrativ şi fiscal.

Tribunalul Giurgiu a arătat că reclamantul, având domiciliul în jud. Olt, este obligat să acţioneze la instanţa de la domiciliul lui, care se afla pe raza jud. Olt, având în vedere ca, la data sesizării instanţei, competenta reglementata de Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată, este imperativă, neputând fi înlăturată nici de părţi, nici de instanţă, motiv pentru care a constatat că aparţine Tribunalului Olt competenta de soluţionare a prezentei cauze, astfel că, în raport de această situaţie, termenul de verificare stabilit de instanţă rămâne fără obiect.

3. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 728 din 17 noiembrie 2021, Tribunalul Olt, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Tribunalul Olt a apreciat că în cauză, competenţa aparţine Tribunalului Giurgiu, întrucât excepţia necompetentei teritoriale exclusive nu a fost invocată in termenul legal, respectiv la primul termen de judecata la care părţile au fost legal citate in fata acestei instanţe, astfel că ea nu mai putea fi invocata pana la finalizarea procesului.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Olt, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

În cauză, Tribunalul Giurgiu a fost investit cu cerere prin care reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratului General al Poliţiei Române, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei motivate a Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 6731/21.08.2020, precum şi a Dispoziţiei Şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu nr. 82316, emisă la data de 03.07.2020, ca netemeinice şi nelegale.

Situaţia care a generat prezentul conflict de competenţă se referă la faptul că Tribunalul Giurgiu, investit iniţial cu soluţionarea cauzei, a declinat competenţa către Tribunalul Olt abia la termenul de judecată din 24 iunie 2021.

Analizând actele şi lucrările aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că prin încheierea de şedinţă din 21 ianuarie 2021, Tribunalul Giurgiu, în vederea respectării dreptului la apărare, a dispus citarea în cauză a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu, în calitate de pârât, având în vedere că această instituţie este emitentul actului atacat, şi a acordat termen de judecată la 18 martie 2021.

La termenul de judecată din data de 18 martie 2021, Tribunalul Giurgiu a pus în discuţie competenţa instanţei, a constatat că este competent material şi a prorogat discutarea excepţiei de necompetenţă teritorială, a acordat termen de judecată la data de 13 mai 2021, apreciind întemeiată cererea de amânare a cauzei formulată de apărătorul reclamantului, în vederea depunerii contractului de vânzare-cumpărare pentru a face dovada că Tribunalul Giurgiu este competent teritorial.

Prin încheierea de şedinţă din 13 mai 2021, Tribunalul Giurgiu a acordat termen de judecată la data de 24 iunie 2021, apreciind întemeiată cererea de amânare formulată de reclamant în vederea angajării unui avocat, cu citarea reclamantului pentru a face dovada în vederea stabilirii competenţei teritoriale.

La termenul din 24 iunie 2021, prin sentinţa nr. 328, Tribunalul Giurgiu a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu, în favoarea Tribunalului Olt - secţia/completul de contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 130 din C. proc. civ., "(2) Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii", iar potrivit art. 131 din C. proc. civ., "(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. (2) În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop."

De asemenea, prin Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.."

Modificările aduse prin dispoziţiile art. 130 şi 131 din C. proc. civ. au urmărit accelerarea judecăţii, dreptul la un proces în termen optim şi previzibil, reglementat de art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., prin stabilirea unei limite temporale pentru invocarea excepţiei de necompetenţă materială şi teritorială de ordine publică, şi anume, până la primul termen la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii.

Contrar celor reţinute de Tribunalul Olt, însă, în cauză nu se poate considera că primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în faţa primei instanţe şi au putut pune concluzii a fost la data de 21 ianuarie 2021, întrucât la acel termen de judecată nu erau legal citate toate părţile, fiind necesară citarea în cauză a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu, în calitate de pârât, astfel că primul termen de judecată la care părţile legal citate în faţa primei instanţe au putut pune concluzii a fost la data de 18 martie 2021, când Tribunalul Giurgiu, deşi a amânat cauza, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale, prorogând, pentru motivele arătate, discutarea acestei excepţii pentru termenul din 13 mai 2021 şi, ulterior, pentru termenul din 24 iunie 2021.

În aceste condiţii, nu se poate reţine o nesocotire a prevederilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., câtă vreme s-a pus în discuţie competenţa teritorială a instanţei la primul termen de judecată la care părţile legal citate au putut pune concluzii, însă s-a amânat judecata, în vederea soluţionării excepţiei de necompetenţă teritorială.

Se apreciază astfel, contrar celor reţinute de Tribunalul Olt, că în cauză nu operează prorogarea de competenţă, fiind aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său."

Având în vedere că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă că domiciliul reclamantului se află în judeţul Olt, Înalta Curte constată că Tribunalul Olt este competent să soluţioneze cauza.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu, în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.