Fiscal appeal cassation rejected for failure to substantively develop grounds of illegality under Art. 488 CPC

Şedinţa publică din data de 12 februarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.".

Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa se dispună:

- anularea Deciziei nr. 328/09.11.2016, ce a fost comunicată societăţii la data de 14.11.2016, prin care, în mod nelegal şi netemeinic, s-a respins contestaţia, promovată în raport cu Decizia de impunere x/10.06.2016 si raportului de inspecţie fiscala x/10.06.2016;

- anularea partială a Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală x/10.06.2016 si Raportul de inspecţie fiscala x/10.06.2016 cu privire la suma de 1.101.345 RON, reprezentând obligaţii fiscale suplimentare referitoare la impozitul pe profit, impozit pe venituri din alte surse si T.V.A., corespunzătoare unei baze de impunere suplimentare de 6.217.406 RON;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 350/2018 din 26 iunie 2018, a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. Prin B. împotriva pârâtei Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, ca nefondată.

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate

Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Craiova a promovat recurs reclamanta A. S.R.L. prin B., din perspectiva art. 493 C. proc. civ.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-reclamantă a arătat, că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra apărărilor formulate cu privire la regimul juridic şi/sau contabil al prescripţiei datoriilor şi/sau al justificării sumelor avansate spre decontare, asfel că sentinţâa este lipsită de temei legal.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe prevederile pct. 6 şi pct. 8 al art. 488 C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepţie, nulitatea recursului având în vedere că acele critici pe care recurenta le-a expus în motivele de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La rândul său, recurentul-reclamant a formulat concluzii scrise.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 12 ianuarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

La acest termen de judecată, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la excepţia nulităţii recursului.

Examinând cererea de recurs în raport de excepţia nulităţii pentru nemotivatea recursului, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la conţinutul declaraţiei de recurs şi la motivele de casare invocate, respectiv pct. 1, 6 şi 8 ale art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să o admită şi să anuleze recursul, având în vedere următoarele considerente:

Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din acelaşi act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.

Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

În măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menţionate în art. 488 C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.

Înalta Curte reţine, pe de o parte, că, deşi se invocă dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 6 şi 8 C. proc. civ., prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere a acţiunii şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin sentinţa recurată.

Pe de altă parte, în recurs, recurenta nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la considerentele sentinţei atacate, indicând formal dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 1, pct. 6 şi 8 C. proc. civ., fără a arăta care sunt aspectele contradictorii din cuprinsul deciziei atacate şi fără a dezvolta motivele de casare invocate sub aspectul normelor legale interpretate ori aplicate greşit de către instanţa de fond.

Pentru a putea conduce la casarea hotărârii/încheierii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a unor dispoziţii legale pretins încălcate, astfel cum a procedat recurentul-reclamant în cadrul memoriului de recurs, întrucât condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor imputate instanţei.

Aceste aspecte, invocate de recurentă în susţinerea solicitării sale, în situaţia în care instanţa ar respinge prezentul recurs, nu pot fi asimilate unor veritabile critici susceptibile de a fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deşi nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reţinute de instanţă în justificarea soluţiei pronunţate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Mai mult decât atât, excedează analizei ce poate fi realizată în faza procesuală a recursului susţinerile recurentului-reclamant care vizează modul de apreciere a probelor, a susţinerilor din întâmpinarea formulată în cauză de partea adversă, instanţa de fond având plenitudine de apreciere în ceea ce priveşte dovezile administrate în cauză, iar instanţa de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor administrate.

Or, cerinţa legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.

Reţinând că recurenta-reclamantă nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Faţă de aceste considerente şi având în vedere că în cererea de recurs nu se regăsesc critici propriu-zise ale sentinţei nr. 350/2018 din 26 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal,

care formează obiectul controlului de legalitate în cauză, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata - pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

Constată nul recursul declarat de recurenta - reclamantă A. S.R.L. prin B. împotriva sentinţei nr. 350/2018 din 26 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 februarie 2021.