Challenge to moral damages calculation for bodily injury rejected, upholding Insured Persons' Guarantee Fund's application of daily medical care rate
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's decision to reject her claim and leaving the initial administrative decision by the Insured Persons' Guarantee Fund in force. The dispute concerned a challenge to an administrative decision regarding the calculation of compensation for moral damages arising from bodily injury, where the plaintiff sought to increase the awarded sum from 21,000 RON to 450,000 RON, arguing that the fund had incorrectly applied a daily rate intended for medical care costs rather than assessing the actual psychological and physical suffering. The court held that while moral damages are difficult to quantify legally and require equitable judicial assessment based on the gravity of consequences, the fund's application of specific operational criteria—specifically a rate of 350 RON per day of medical care for 60 days—was legally valid and proportionate under Article 13(3) of Law No. 213/2015 and relevant jurisprudence, thus finding no grounds for cassation or nullity of the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 13 alin. (3) din Legea nr. 213/2015, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Challenge to moral damages calculation for bodily injury rejected, upholding Insured Persons' Guarantee Fund's application of daily medical care rate: The dispute concerned a challenge to an administrative decision regarding the calculation of compensation for moral damages arising from bodily injury, where the plaintiff sought to increase the awarded sum from 21,000 RON to 450,000 RON, arguing that the fund had incorrectly applied a daily rate intended for medical care costs rather than assessing the actual psychological and physical suffering. The court held that while moral damages are difficult to quantify legally and require equitable judicial assessment based on the gravity of consequences, the fund's application of specific operational criteria—specifically a rate of 350 RON per day of medical care for 60 days—was legally valid and proportionate under Article 13(3) of Law No. 213/2015 and relevant jurisprudence, thus finding no grounds for cassation or nullity of the appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.
Procedural rule cited in the dispositive to justify the dismissal of the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a contestat Decizia nr. 22887/28.02.2020, emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi a solicitat o majorare a cuantumului despăgubirii reprezentând daune morale şi materiale până la concurenţa sumei de 450.000 RON.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 1251 din 2 decembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR, ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1251 din 2 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A..
Astfel, susţine recurenta că, cu toate că instanta de fond analizează, problematica acordării daunelor morale în legislaţia şi jurisprudenţa din România’’ din perspectiva mai multor instante superioare europene şi româneşti indicându-ne o serie de decizii pronunţate de acestea, concluzionează că ‘’ temeiul utilizat de FGA este legal şi este de acord cu calculul pragmatic efectuat de acesta, respectiv:’’ FGA s-a raportat la criterii concrete prevazute de Decizia directorului FGA nr. 549/23/09.2019 privind aprobarea procedurii operaţionale privind soluţionarea pe cale amiabilă a pretenţiilor pecuniare, anume cuantumul de 350 RON/zi de îngrijire medicală, ceea ce în cazul reclamantului a implicat un calcul corect de 21.000 RON daune morale pentru 60 de zile de ingrijiri medicale.’’
Or, precizează recurenta prin această motivare, instanta de fond creează impresia de contradicţie dar şi de parţialitate cu intimata FGA, în sensul că prin deciziile exemplificate statuează că ‘’prejudiciul moral se stabileşte în functie de importanţa valorii lezate, durata şi consecinţele vătămării şi de repercursiunile asupra activităţii’’dar neţinând cont de aceste criterii omologhează valoarea de 350 RON/zi de îngrijiri medicale, cu toate că această sumă este de fapt calculată cu privire la costul aproximativ al unei zile de spitalizare şi nicidecum costul suferintelor fizice şi psihice pentru o zi. Consideră recurenta că se impune majorarea despăgubirilor morale acordate, de catre instanta de control judiciar, întrucât aceste traume fizice şi psihice au intervenit la o vârstă tânără, de 31 ani, întrucât a rămas cu sechele fizice privind mobilitatea şi motricitatea dar şi psihice.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată netemeinicia excepţiei nulităţii recursului, urmând să o respingă, întrucât motivele de recurs formulate de recurenta-reclamantă se subscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile formulate de recurentă prin memoriul de recurs.
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, reiese că Fondul de Garantare a Asiguraţilor a apreciat corect prin decizia emisă că daunele morale reprezintă o reparaţie simbolică care trebuie cuantificată în lipsa oricăror criterii legale cu asigurarea principiului nediscriminării celorlalţi creditori de asigurare. La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:
1. în caz de vătămare corporală:
a) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical;
b) venitul mediu lunar net realizat din activităţi desfăşurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;
c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;
d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;
e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacităţii de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;
f) daunele morale: în conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa din România;
2. în caz de deces:
a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum şi cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;
b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;
c) veniturile nete nerealizate şi alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului şi până la data decesului, prevăzute la pct. 1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;
d) daunele morale: în conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa din România.
Conform art. 13 alin. (3) din Legea nr. 213/2015, în vederea efectuării plăţii sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, Fondul procedează la verificarea dosarelor de daună şi a creanţelor de asigurări înregistrate în evidenţele sale, ţinând seama de normele aplicabile în materie şi de condiţiile de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul faţă de care s-a stabilit starea de insolvenţă.
În ceea ce priveşte despăgubirile pentru repararea prejudiciilor morale, acestea sunt dificil de stabilit, în absenţa unor probe materiale judecătorul fiind singurul care, în raport de consecinţele suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală. Cât priveşte întinderea prejudiciului este evident că aceasta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcţie de împrejurările concrete ale speţei, statuând în echitate, instanţa urmează să acorde despăgubiri apte să constituie o satisfacţie echitabilă.
Instanţa de control judiciar reţine că, în principiu, cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, cuantumul daunelor morale stabilindu-se prin apreciere, ca urmare a aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cel în cauză, în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, aceste criterii fiind subordonate conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs.
Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.
În speţa de faţă, aşa cum a observat şi judecătorul instanţei de fond, intimatul-pârât s-a raportat la criterii concrete prevăzute în Decizia Directorului FGA nr. 549/23.09.2019 privind aprobarea procedurii operaţionale privind soluţionarea pe cale amiabilă a pretenţiilor pecuniare, anume cuantumul de 350 RON/zi de îngrijire medicală, ceea ce în cazul recurentei a implicat un calcul corect de 21.000 RON daune morale pentru 60 de zile de îngrijiri medicale.
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge excepţia nulităţii recursului şi va respinge recursul formulat de reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii.
Respinge recursul declarat de pârâta A. împotriva sentinţei civile nr. 1251 din 2 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 decembrie 2021.