Deconfession of Securitate status for directing surveillance and influence operations against political dissidents

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.11.2018 sub dosar nr. x/2018, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând să se aprecieze asupra calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1007 din 15 martie 2019, a respins acţiunea formulată de reclamant, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi susţinând că prima instanţă ar fi făcut în cauză o greşită interpretare şi aplicare a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările si completările ulterioare.

În susţinerea cererii de recurs, recurenta-reclamantă a arătat următoarele:

Instanţa de fond a stabilit că în speţă "/.../îndeplinirea primei condiţii este evidentă, după cum s-a arătat mai sus acesta având gradul de gradul de căpitan (1977), maior (1981, 1985), locotenent colonel (1987, 1988) în cadrul I.J. Olt, Biroul 3 (1977, 1985, 1987, 1988), respectiv, în cadrul Grupei Operative Teritoriale 0544 a U.S. Olt (1981) şi funcţia de şef birou - I.S.J. Olt, Biroul 3 (1988)."

Mai mult, şi în ceea ce priveşte îndeplinirea celei de-a doua condiţii a art. 242008, judecătorul fondului constată că,,/.../prin prisma activităţilor desfăşurate interceptarea corespondenţei, dirijarea de agenţi şi informatori pentru supravegherea şi cunoaşterea activităţilor persoanei vizate - instanţa nu poate ajunge decât la concluzia că a intervenit o intruziune în viaţa privată a persoanei urmărite, drept afirmat la nivel internaţional ia acel moment de ari. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi consacrat de art. 17 din Pactul International cu Privire ia Drepturile Civile şi Politice./.../."

Însă, prima instanţă concluzionează că "/.../în contextul particular al cauzei, apare că demersul în care a fost implicat pârâtul nu urmărea promovarea regimului comunist,/.../", argumentând în continuare că acest demers "/.../urmărea un scop de apărare a unităţi şi integrităţii teritoriale a statului român ca dimensiune a securităţii naţionale, pe fondul dezbaterilor generate în epocă în societatea britanică de către imigranţi cu privire la apartenenţa Transilvaniei la statul român sau la statul ungar."

De asemenea, în motivarea acestei concluzii, judecătorul fondului reţine şi că "/.../scopul activităţii desfăşurate de partea pârâtă apare a fi fost acela de asigurare a unui echilibru al argumentelor privind aparteneţa statală a Transilvaniei, urmărind exprimarea fundamentată ştiinţific în societatea britanică a opiniilor unui imigrant român - GM,/.../."

Concluzia şi argumentele în susţinerea acesteia au avut ca temei analiza realizată de către instanţa de fond cu privire la activităţile desfăşurate de pârât în lumina documentelor existente în dosarul nr. x (cotă C.N.S.A.S.), documente consemnate în nota de constatare nr. x/05.07.2018.

Faţă de acestea, recurenta apreciază că, concluzia judecătorului fondului este eronată, întrucât documentul întocmit şi semnat olograf de către pârât - Raportul cu propuneri de deschidere a acţiunii de influenţare "B." (numele conspirativ de urmărit al titularului dosarului - dl B.) din 21.06.1981 (dosar nr. x, f. x), conţine referiri explicite la motivele reale pentru care a fost urmărit titularul acestui dosar.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât A. a formulat şi depus la dosarul cauzei întâmpinare pe calea căreia a solicitat respingerea ca nefondat a recursului şi menţinerea sentinţei de fond ca fiind legală şi temeinică, întrucât acţiunile pe care le-a întreprins în calitate de lucrător al Securităţii au constituit o activitate de apărare şi promovare a intereselor Statului Român.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este fondat, întrucât prima instanţă a făcut o greşită aplicare în cauză a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., pentru argumentele ce urmează:

Din perspectiva situaţiei de fapt se reţine că, prin cererile nr. x şi nr. y, adresate C.N.S.A.S. de către domnii C. şi D., s-a solicitat verificarea sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenţii au avut acces în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

Astfel, în dosarul nr. x (cotă C.N.S.A.S.) solicitat în temeiul legii de către domnul C., pârâtul figurează la filele 18v, 19, 78, 92, 97, 98, iar în dosarul nr. x (cotă CNSAS), solicitat de domnul D., pârâtul figurează în volumul 1, la filele x.

Înalta Curte, din înscrisurile prezentate instanţei de fond, privitor la situaţia de fapt mai reţine că, din cuprinsul notei de constatare nr. x/05.07.2018, precum şi al înscrisurilor ataşate acţiunii, domnul A. a fost angajatul fostei Securităţi, având gradul de căpitan (1977), maior (1981, 1985), locotenent colonel (1987, 1988) în cadrul IJ Olt, Biroul 3 (1977, 1985, 1987, 1988), respectiv, în cadrul Grupei Operative Teritoriale 0544 a IJS Olt (1981) şl funcţia de şef birou - ISJ Olt, Biroul 3 (1988).

În această calitate a participat activ la supravegherea informativă a unei persoane, fost condamnat la muncă silnică pentru apartenenţă la "organizaţia subversivă Fii Libertăţii", urmărit şi după punerea sa în libertate pentru "manifestări duşmănoase", stabilit din anul 1977 în Marea Britanie.

După emigrare, persoana respectivă a fost supravegheată informativ, exercitându-se totodată şi o acţiune de influenţare pozitivă cu scopul de a-l determina să nu acţioneze ostil în exterior.

În cadrul urmăririi informative desfăşurate asupra domnului E.., pârâtul propune deschiderea acţiunii de influenţare "B.", dirijând în acest scop sursele "F." şi "G.", acestea având sarcina concretă de a-i scrie persoanei urmărite acţionând "pe linia influenţării pozitive".

De asemenea, se urmărea de către pârât şi intensificarea controlului informativ asupra unor persoane din anturajul persoanei urmărite cu care acesta purta corespondenţă astfel cum rezultă din măsurile dispuse cu privire la urmărit:

"Intensificarea controlului informativ asupra profesorului C.N., care poartă legături de corespondenţă cu B., folosind adrese şi nume conspirative, pentru a vedea dacă, eventual, acesta transmite date eronate, de natură să incite pe obiectiv împotriva organelor noastre. Termen: 30.07.1981. Răspunde: mr. A.";

"Intensificarea controlului informativ asupra H. din Rm. Vâlcea, cunoscut pentru atitudinea sa protestatară, veche legătură a obiectivului şi care ar putea să folosească unele căi ilegale prin care să-i trimită date cu caracter tendenţios de natură să incite pe obiectiv împotriva organelor noastre. Termen: 30.07.1981. Răspunde: Securitatea Jud. Vâlcea;".

Măsurile dispuse de pârât au fost realizate, aşa cum rezultă din Nota de analiză în cazul "B." din 28.10.1981, din care rezultă faptul că s-a identificat controlul informativ asupra numiţilor C.N. şi H., însă "nu s-au obţinut date din care să rezulte că au avut contacte în această perioadă" (SIE 44474, voi. 1, f. x).

Din Nota de analiză în cazul "B." din 12.03.1982 se consemnează faptul că sursa "F. a fost dirijată pe lângă obiectiv, iar întoarsă dintr-o deplasare în străinătate această sursă relatează faptul că B. este preocupat de întocmirea unor materiale cu conţinut anti-iredentist şi, în ciuda anticomunismului

Aşadar măsurile aplicate de către pârât, prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor şi prin aplicarea unor măsuri precum cele citate anterior, au presupus implicarea activă a ofiţerului în obţinerea informaţiilor, iar aceste informsaţii, cu caracter personal referitoare la cei urmăriţi de Securitate, fără cunoştinţa şi fără acordul acestora şi pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naţionale, au caracterul unor acţiuni de natură a viola dreptul la viaţă privată.

Instanţa de fond, prin sentinţa recurată, a respins ca neîntemeiată acţiunea, reţinând în esenţă faptul că activitatea pe care a desfăşurat-o pârâtul a fost una specifică celei de informaţii externe, iar nu în mod esenţial de susţinere a puterii comuniste şi reprimare a opozanţilor săi, cu atât mai mult cu cât persoana vizată, B. era încadrată în categoria "opozanţilor", dar activitatea sa era apreciată ca fiind utilă unui aspect esenţial pentru existenţa statului român unitar.

Faţă de concluzia instanţei de fond, Înalta Curte precizează că O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o condamnare a regimului totalitar comunist prin deconspirarea lucrătorilor de securitate si a colaboratorilor acesteia, apreciat ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.

Prin conţinutul mai multor decizii (Deciziile cu nr. 843/2011, nr. 530/2009 şi nr. 1522/2011), Curtea Constituţională a României a statuat că O.U.G. nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea, prin consemnare publică, a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală si juridică cu caracter colectiv, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, rolul instanţei judecătoreşti învestită cu soluţionarea unei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau, după caz, colaborator al Securităţii, nu este acela de a stabili vinovăţii sau de a le comensura, de a aplica pedepse şi de a le individualiza, instanţa nerealizând o justiţie retributivă, ci de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului CNSAS şi eventual, a altor probe, întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege pentru existenţa calităţii în discuţie, raţiunea legii şi rolul instanţei fiind în acord cu principiile stabilite atât prin Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1096/1996 privind demantelarea fostelor regimuri comuniste, cât şi prin jurisprudenţa CEDO, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiţie şi echitate (a se vedea hotărârea de Mare Cameră pronunţată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).

În ceea ce priveşte cerinţele impuse de legiuitor, prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securităţii", norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiţii pentru a se putea reţine calitatea invocată: 1) persoana să aibă calitatea de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii în perioada 1945-1989; 2) în calitatea menţionată la punctul 1 să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

În cauza de faţă, este indubitabil că prima condiţie este asigurată deoarece pârâtul A. a fost angajatul fostei Securităţi, având gradul de căpitan (1977), maior (1981 - 1985), locotenent colonel (1987 - 1988) în cadrul IJ Olt, Biroul 3 (1977, 1985, 1987, 1988), respectiv în cadrul Grupei Operative Teritoriale 0544 a IJS Olt (1981) şi funcţia de şef birou - ISJ Olt, Biroul 3 (1988), aspect rezultat din înscrisurile existente în dosar, încadrarea pârâtului ca ofiţer de Securitate nefiind infirmată nici de acesta.

Problema care se ridică este aceea de a aprecia dacă este întrunită şi cea de-a doua condiţie, respectiv dacă măsurile întreprinse de către pârât au încălcat drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, garantate prin legile în vigoare şi la acea dată.

Înalta Curte, apreciază că din analiza coroborată a probelor, analiză structurată pe dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, rezultă fără putere de tăgadă faptul că instanţa de fond a realizat în cauză o greşită aplicare a acestei norme de drept substanţial, aşa că devine incident motivul de reformare a sentinţei, prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanţa de recurs constată că, în ceea ce o priveşte pe persoana faţă de care s-a deschis dosarul de urmărire informativă, numitul B., în contextul trecutului său ca deţinut politic între 1951 şi 1964, acesta fiind forţat la muncă silnică timp de 13 ani, motivele deschiderii acestui dosar de urmărire au fost preponderent politice şi pe alocuri au vizat supravegherea externă a acestuia cu privire la exprimarea acestuia în spaţiul public britanic privitor la apartenenţa statală a Transilvaniei, în contextul în care persoana urmărită deţinea o funcţie didactică într-o universitate din Marea Britanie.

În aceste condiţii, se apreciază că opinia instanţei de fond conform căreia activitatea întreprinsă de intimatul-pârât a avut un caracter legal fiind specifică activităţii de informare externă este eronată şi contrazisă de probatoriul propus în cauză.

Astfel, din Raportul cu propuneri de deschidere a acţiunii de influenţare "B.", datat 21.06.1981, se constată că au fost dispuse următoarele activităţi:

- " ... urgentarea plecării în vizită la Londra a fratelui său I.. şi a surorii sale J., cărora obiectivul le-a trimis invitaţii;" măsură dispusă ca urmare a ameninţărilor proferate de acesta " ... în scrisorile trimise surselor "F." şi "K.", în care arată că, dacă nu li se permite venirea în vizită, va fi pus în situaţia să adopte o atitudine protestatară şi să apeleze la organisme internaţionale . . . . . . . . . .";

- "sursele F. şi G. vor fi dirijate să scrie obiectivului şi să acţioneze pe linia influenţării pozitive;

- atragere la colaborare a numitei L.., fostă elevă, faţă de care obiectivul manifestă multă încredere./.../";

- "Intensificarea controlului informativ asupra profesorului C.N., care poartă legături de corespondenţă cu B. folosind adrese şi nume conspirative, pentru a vedea dacă eventual acesta transmite date eronate, de natură să incite pe obiectiv organelor noastre./../";

- "Intensificarea controlului informativ asupra lui B.l. din Rm. Vâlcea, cunoscut pentru atitudinea sa protestatară, veche legătură a obiectivului şi care ar putea să folosească unele căi ilegale prin care să-i trimită date cu caracter tendenţios de natură să incite pe obiectiv împotriva organelor noastre . . . . . . . . . ."

În manifestarea acestor activităţi, pârâtul A. este subiect activ, acţiunile sale având un caracter abuziv specific poliţiei politice faţă de persoana urmărită.

În contextul expus se cuvine a se menţiona faptul că definiţia legală a noţiunii de "lucrător al Securităţii" nu presupune şi nu impune situaţia în care respectivele persoane (ofiţeri, subofiţeri, căpitan) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar aceia care, prin acţiunile lor, încălcau drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, fiind irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susţinere legală.

Măsurile dispuse de către pârât şi modul în care a acţionat ori a dispus, determinând acţiunile celorlalţi membri ai reţelei, relevă, fără niciun dubiu, faptul că persoana urmărită a fost supusă, o anumită perioadă, unor măsuri de supraveghere şi urmărire (la locul de muncă sau acasă, în convorbirile telefonice, ori în corespondenţa ţinută), măsuri care vizau depistarea convingerilor sale politice precum şi manifestarea convingerilor sale în comunitatea din care făcea parte, mai exact atitudinea faţă de regimul comunist al vremii, fiind de notorietate faptul că orice opinie contrară acelui regim ori discuţiile cu caracter critic în jurul acestuia expuneau în mod real persoana în cauză riscului unor măsuri de natură să îi afecteze viaţa şi libertatea ei sau a familiei sale.

Activităţile întreprinse de către pârât, expuse sumar în paragrafele anterioare au fost de natură să suprime şi să îngrădească drepturi şi libertăţi fundamentale, iar activităţile desfăşurate de Securitate în dosarul de urmărire nu aveau nicio legătură cu apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale.

În concluzionarea acestor considerente, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este rezultatul încălcării şi aplicării greşite a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.

Pentru considerentele expuse, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului formulat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei nr. 1007 din 15 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va admite acţiunea şi va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 1007 din 15 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal.

Casează în tot sentinţa recurată şi în rejudecarea cauzei, constată calitatea de lucrător al Securităţii a pârâtului A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 noiembrie 2021.