Annulment of judicial appeal for failure to prepay judicial stamp duty; rejection of late communication of legal aid denial as justification for non-compliance

Şedinţa publică din data de 28 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la 25.02.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecţia Judiciară, solicitând, în temeiul Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi al Legii nr. 554/2004, admiterea contestaţiei formulate împotriva Rezoluţiei nr. x/2015 din data de 18.01.2016 a Inspectorului Judiciar, prin care s-a dispus "clasarea sesizării", în urma concluziei inspectorului judiciar că nu s-au identificat elemente care să releve comiterea de către judecătorul reclamat a unei abateri disciplinare din cele prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea 303/2004.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 238 din 16 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 238 din 16 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând generic dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ.

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimata Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

La termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2022, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia netimbrării cererii de recurs şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.

II. Hotărârea şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de recurs

Înalta Curte, verificând în prealabil regularitatea recursului declarat, constată că acesta nu a fost legal timbrat.

Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că recurentul-reclamant nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de plată a taxei judiciare de timbru până la termenul de judecat stabilit, deşi a fost citat, cu menţiunea depunerii taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, conform dovezilor aflate la filele x ale dosarului de recurs.

Solicitarea recurentului formulată prin notele scrise depuse la dosar la data de 25 ianuarie 2022, în sensul amânării judecăţii cauzei, deoarece nu i s-a comunicat încheierea de respingere a cererii de reexaminare mu poate fi primită ca şi justificarea a neîndeplinirii obligaţiei de timbrare a cererii de recurs.

În acest sens, Înalta Curte reţine că încheierea pronunţată la data de 7 decembrie 2021 prin care s-a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva soluţiei de respingere a cererii de ajutor public judiciar a fost comunicată recurentului la data de 27.01.2022, aceasta având caracter definitiv şi producând efecte de la pronunţare şi nu de la comunicare.

Având în vedere că recurentul a fost citat la data de 14.01.2022 cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru, respectiv cu 15 zile înainte de terme ul de judecată stabilit pentru 28.01.2022, necomunicarea încheierii de respingere a reexaminării nu poate constitui un motiv justificat pentru neîndeplinirea obligaţiei legale de timbrare a căii de atac exercitate.

În drept, Potrivit art. 486 din C. proc. civ. - "(2) La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic".

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".

În raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu şi-a îndeplinit obligaţia de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G nr. 80/2013, astfel cum i s-a pus în vedere prin Citaţia emisă la 10 ianuarie 2022 şi comunicată recurentului la data de 14 ianuarie 2022 .

Faţă de dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., raportate la prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte reţine că recursul nu îndeplineşte cerinţa de formă a timbrării acestuia, lipsa acesteia fiind sancţionată cu nulitatea potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., împrejurare care atrage anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 238 din 16 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 ianuarie 2022.