Nullity of cassation appeal for failure to develop statutory grounds beyond repetition of merits arguments
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the defendant's exception of nullity and annulled the appellant's appeal for lack of motivation, thereby leaving the first-instance sentence in force which had dismissed the claimant's administrative action as filed after the statutory deadline. The dispute concerned a challenge to an administrative decision by the Policyholders' Guarantee Fund that refused payment of insurance benefits due to the late filing of the claim; the appellant filed an appeal against the Court of Appeal's decision but merely reiterated substantive arguments regarding the right to compensation and the timeliness of the initial claim, rather than addressing the specific procedural reasoning of the lower court. Relying on Article 486(1)(d), Article 488, and Article 489(2) of the Civil Procedure Code, the court held that an appeal is null if it fails to specify and develop grounds for cassation (such as violation of material law or procedural errors) by concretely criticizing the lower instance's solution, concluding that a simple repetition of merits-based arguments without legal grounding constitutes a lack of motivation.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 201 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 489 C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to develop statutory grounds beyond repetition of merits arguments: În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486, coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 14 ianuarie 2020 s-a fixat termen de judecată la data de 13 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când cauza a fost amânată pentru data de 22 iunie 2022.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 iunie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 20.12.2017, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, contestaţie împotriva Deciziei nr. 9770/11.10.2017 emise de pârât, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 3.717,300 RON.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 4793 din data de 21 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, invocată în apărare de către pârât şi a respins contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca fiind tardiv formulată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile menţionate în punctul I.2 anterior, a formulat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecarea fondului, admiterea cererii sale de chemare în judecată.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă, intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului, apreciind că aspectele învederate de recurent, prin memoriul de recurs, nu se încadrează în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar în subsidiar a formulat apărări prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei primei instanţe, drept temeinică şi legală.
5. Răspunsul la întâmpinare
Prin răspunsul la întâmpinare formulat, recurentul-reclamant A. a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului, iar din perspectiva fondului cauzei, prin invocarea unor aspecte similare celor din memoriul de recurs, a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor, apreciind susţinerile intimatului ca fiind neîntemeiate.
6. Procedura în faţa instanţei de recurs
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486, coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 14 ianuarie 2020 s-a fixat termen de judecată la data de 13 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când cauza a fost amânată pentru data de 22 iunie 2022.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor, Înalta Curte o apreciază întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. impun părţii care formulează recurs obligaţia de a expune motivele de nelegalitate pe care îşi întemeiază calea extraordinară de atac şi dezvoltarea lor, sub sancţiunea nulităţii stipulată în alin. (3) al aceluiaşi text normativ.
De asemenea, prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., legiuitorul a reglementat incidenţa aceleiaşi sancţiuni a nulităţii şi pentru nemotivarea recursului, care intervine atât în ipoteza în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută de alin. (1) al articolului menţionat), dar şi în situaţia în care argumentele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 (ipoteză reglementată de alin. (2) al art. 489 C. proc. civ.).
Având în vedere scopul căii extraordinare de atac a recursului, astfel cum este acesta reglementat de prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., ce dispun că:
"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", Înalta Curte arată că, pentru a se putea reţine îndeplinirea, de către partea care promovează recursul, a obligaţiei de motivare, este necesar ca, prin calea de atac exercitată, partea să învedereze, plecând de la argumentele statuate de prima instanţă, care sunt aspectele de nelegalitate, dintre cele expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., pe care le apreciază incidente cauzei.
Mai mult, cererea de recurs trebuie să cuprindă atât arătarea motivelor de casare, cât şi dezvoltarea lor, neputându-se limita la o simplă indicare formală a dispoziţiilor normative aplicabile, condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând formularea unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli apreciate de parte ca fiind săvârşite de instanţă în legătură cu astfel de dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Totodată, nu îndeplineşte cerinţa motivării cererea de recurs care se rezumă la reiterarea susţinerilor sau apărărilor formulate de parte în faţa instanţei de fond, fără a fi avute în vedere aspectele statuate de instanţă şi fără a fi prezentate critici care să vizeze, în mod concret şi direct, raţionamentul urmat de instanţa de fond pentru pronunţarea hotărârii atacate.
Aplicând astfel de considerente teoretice contextului prezentei cauze, Înalta Curte constată că, prin calea de atac promovată, reclamantul A. a expus, prin memoriul de recurs, aceleaşi aspecte evocate şi prin cererea de chemare în judecată, ce vizează însă aspectele de fond ale cauzei, cum ar fi tardivitatea cererii de plată (respinsă prin decizia Fondului de Garantare a Asiguraţilor ca fiind tardiv formulată) sau dreptul reclamantului la plata despăgubirilor solicitate, iar nu soluţia concretă pronunţată de instanţa de fond, de respingere a contestaţiei (acţiunii în contencios administrativ) formulate de reclamant împotriva actului administrativ emis de Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca fiind tardiv formulată, prin depăşirea termenului de 10 zile de la comunicarea Deciziei nr. 9770/11.10.2017.
O critică în sensul prevederilor art. 488 şi 489 C. proc. civ. ar fi presupus formularea unor argumente prin care partea recurentă să justifice motivele pentru care a considerat că maniera în care prima instanţă a dezlegat cauza reprezintă rezultatul încălcării sau o greşită aplicare a normelor de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.
În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ. şi să aducă argumente care să vizeze, în mod concret şi direct, soluţia recurată.
Motivarea imprecisă sau generală, fără o legătură efectivă cu soluţia pronunţată de instanţa de fond, ori cuprinzând indicarea generică a unor texte normative, fără a fi specificată maniera în care acestea au fost încălcate, precum şi reluarea, într-o manieră identică sau similară, a aspectelor evocate în faza procesuală a fondului, echivalează cu nemotivarea căii de atac, respectiv cu neîndeplinirea, de către parte, a obligaţiei reglementate de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., aspecte ce atrag sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Întrucât recurentul nu a formulat critici care să permită stabilirea unei legături a acestora cu soluţia pronunţată de prima instanţă, Înalta Curte va admite excepţia invocată de intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi va constata incidenţa, în cauză, a sancţiunii nulităţii recursului.
În raport de cele prezentate mai sus, se reţine că recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 4793 din data de 21 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., astfel că, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., acesta urmează a fi anulat ca nemotivat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul Fondul de Garantare a Asiguraţilor.
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 4793 din data de 21 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2022.