Peremption of revision petition for failure to interrupt the six-month procedural deadline
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled that the petition for revision is perempted (expunged) by operation of law, effectively dismissing the applicant’s challenge and leaving the prior final decision declaring the nullity of the initial appeal intact. The dispute involved a revision petition filed against a final decision that had previously ruled a higher-court appeal null, where the case had been suspended for lack of appearance and subsequently lay dormant for over six months. Relying on Articles 416, 417, and 420 of the Code of Civil Procedure, the court found that no procedural acts were performed to interrupt the limitation period or justify suspension, mandating the declaration of peremption ex officio due to the parties’ failure to pursue the matter for the statutory duration.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ, art. 417 C. proc. civ, art. 420 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 420 alin. (1) din C. proc. civ; Peremption of revision petition for failure to interrupt the six-month procedural deadline: The dispute involved a revision petition filed against a final decision that had previously ruled a higher-court appeal null, where the case had been suspended for lack of appearance and subsequently lay dormant for over six months. Relying on Articles 416, 417, and 420 of the Code of Civil Procedure, the court found that no procedural acts were performed to interrupt the limitation period or justify suspension, mandating the declaration of peremption ex officio due to the parties’ failure to pursue the matter for the statutory duration.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the ex officio declaration of peremption of the revision petition as applied in the dispositive order.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 iunie 2022
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată la data de 29 iulie 2020, recurentul A. a declarat recurs împotriva încheierii din 14 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin decizia nr. 4440 din 17 septembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat nulitatea recursului declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 14 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
2. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 11 noiembrie 2020 sub nr. x/2020.
Prin încheierea din 10 martie 2021, judecata cererii de revizuire a fost suspendată în baza dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
În baza referatului întocmit la data de 17.03.2022, Înalta Curte a repus cauza pe rol şi a fixat termen de judecată la data de 15.06.2022, cu citarea părţilor, în vederea discutării excepţiei de perimare, întrucât cauza a rămas în nelucrare timp de 6 luni
3. Examinând excepţia perimării cererii de revizuire, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."
De asemenea, potrivit art. 417 C. proc. civ. "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes."
În conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (1) C. proc. civ., Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate."
Aşadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părţilor.
Încheierea de şedinţă din 10 martie 2021, prin care s-a dispus suspendarea judecăţii pentru lipsa părţilor, reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 10 septembrie 2021.
În cauză, se constată că părţile interesate în continuarea judecăţii nu au formulat înăuntrul termenului de perimare nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. (1) C. proc. civ. şi nu au făcut dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.
Ca atare, constatând că de la data de 10 martie 2021, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile părţilor, fără să se mai îndeplinească niciun act de procedură în vederea judecării cererii, care să întrerupă termenul de perimare, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. şi va constata, din oficiu, perimarea cererii de revizuire formulate de revizuentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 4440 din 17.09.2020 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iunie 2022.