Peremption of revision upheld; salary discrimination claim extinguished after six-month procedural inactivity.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Disputes Section) upheld the peremption (lapse) of the revision request filed by the claimant against its own Decision No. 2593/2021, thereby rendering the revision request extinguished and leaving the prior decisions—the court of appeal’s rejection of the claim and the Supreme Court’s dismissal of the appeal—in force. The underlying dispute concerned an auxiliary court staff member’s claim of salary discrimination under Law No. 153/2017, seeking recognition of discriminatory pay, revocation of a salary classification decision, uniform calculation of allowances and hardship/risk/confidentiality bonuses, and damages against prosecutors’ offices and the National Council for Combating Discrimination. The court applied Articles 416(1)-(2), 411(1)(2), 415(1), and 420-421(2) of the Civil Procedure Code, holding that the case had remained inactive for more than six months from the suspension order of 4 November 2021 — the last procedural act — due to the parties’ unjustified absence and failure to request resumption, thus triggering automatic peremption of the revision.
Legislator headnote
AI generatedart. 25 din Legea nr. 153/2017, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 415 pct. 1 C. proc. civ, art. 421 alin. (2) din C. proc. civ, Art. 420 C. proc. civ; Peremption of revision upheld; salary discrimination claim extinguished after six-month procedural inactivity: 2593/2021, thereby rendering the revision request extinguished and leaving the prior decisions—the court of appeal’s rejection of the claim and the Supreme Court’s dismissal of the appeal—in force. The underlying dispute concerned an auxiliary court staff member’s claim of salary discrimination under Law No. 153/2017, seeking recognition of discriminatory pay, revocation of a salary classification decision, uniform calculation of allowances and hardship/risk/confidentiality bonuses, and damages against prosecutors’ offices and the National Council for Combating Discrimination. The court applied Articles 416(1)-(2), 411(1)(2), 415(1), and 420-421(2) of the Civil Procedure Code, holding that the case had remained inactive for more than six months from the suspension order of 4 November 2021 — the last procedural act — due to the parties’ unjustified absence and failure to request resumption, thus triggering automatic peremption of the revision.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvides the 6-month lapse term that triggered the peremption of the revision request.
Basis for declaring the request perempted due to the expiration of the legal term.
Used to establish the effect of peremption and order the dismissal of the request.
Full text
Şedinţa publică din data de 2 iunie 2022
Asupra revizuirii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 15.06.2018, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a solicitat:
1. recunoaşterea stării de discriminare în care se află, din punct de vedere salarial, în raport cu personalul auxiliar de specialitate din cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Bucureşti şi Curţii de Apel Ploieşti, care depăşesc limita prevăzută de art. 25 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice care beneficiază de sporuri în procent de 45%, mod de calcul recunoscut ca fiind corect de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin adresa nr. x/28.02.2018 şi agreat de reprezentanţii Curţii de Conturi a României, în ceea ce priveşte cuantumul sporurilor aplicate, dar care nu a fost aplicat şi la nivelul parchetelor din circumscripţia teritorială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.
2. revocarea Deciziei nr. 14 din data de 05.03.2018 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi emiterea unei noi decizii de încadrare şi salarizare a mea ca personalului auxiliar de specialitate cu respectarea prevederilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi a principiului nediscriminării prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţia României, precum şi a dispoziţiilor prevăzute în Decizia nr. 23/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul stabilirii drepturilor de indemnizaţie cu luarea în considerare a tuturor sporurilor în procentul legal (în total de 45 %) respectiv acordarea, pe lângă sporul pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 15 % şi a următoarelor sporuri:
- sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% din indemnizaţia de încadrare;
- sporul pentru păstrarea confidenţialităţii, în procent de 5% din indemnizaţia de încadrare;
3. uniformizarea modului de calcul al salariilor pentru desfăşurarea activităţii în aceleaşi condiţii de vechime în muncă şi în funcţie, conform Deciziei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 23/2016 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, începând cu data de 01.01.2018, în ceea ce priveşte cuantumul sporurilor aplicate, în baza Legii nr. 153/2017;
4. repararea prejudiciului produs, prin acţiunea pârâţilor, până la data încetării stării de discriminare, constând în plata diferenţei dintre suma care i s-a plătit efectiv şi suma care ar fi trebuit să se plătească fiecăruia, conform salariului brut lunar, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare precum şi a cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite, astfel cum au fost stabilite de Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Ploieşti;
5. obligarea pârâţilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea la plata sumelor reprezentând aceste diferenţe pentru perioada 1 ianuarie 2018 şi pentru viitor,
6. actualizarea sumelor stabilite mai sus, cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanţilor (datele la care s-au efectuat plăţile indemnizaţiilor reclamanţilor) până la plata efectivă a sumelor cuvenite solicitate anterior.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1172 din 26 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins, ca nefondată, excepţia lipsei de interes, invocată de către pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, prin întâmpinare, şi s-a respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1172 din 26 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A..
Prin decizia nr. 2593 din 21 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1172 din 26 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
4. Cererea de revizuire formulată împotriva deciziei pronunţate în recurs
Împotriva deciziei nr. 2593 din 21 aprilie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, recurenta-reclamantă A. a formulat cerere de revizuire.
5. Încheierea de suspendare a judecăţii
Prin încheierea de şedinţă din 4 noiembrie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea cererii de revizuire, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în raport de lipsa nejustificată a părţilor.
Prin rezoluţia din data de 9 mai 2022, s-a stabilit termen de judecată pentru 2 iunie 2022, în vederea verificărilor prevăzute de dispoziţiile art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/17.12.2015.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:
"Judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."
Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 4 noiembrie 2021, a fost dispusă suspendarea judecării cererii de revizuire, având în vedere lipsa nejustificată a părţilor.
Încheierea de şedinţă din data de 4 noiembrie 2021 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
Înalta Curte reţine şi faptul că în cauză nu a fost formulată de către părţi, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată.
În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării recursului, potrivit dispoziţiilor art. 420 şi art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2593 din 21 aprilie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Cu recurs în 5 zile de la pronunţare.
Recursul se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată astăzi, 2 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.