Disciplinary complaint lacking electronic signature properly rejected; appeal dismissed

Şedinţa publică din data de 31 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Inspecţia Judiciara, solicitând instanţei desfiinţarea rezoluţiei nr. C20-1712 emisă de Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în data de 11.01.2021 de respingere a plângerii şi de clasare a dosarului x, plângere formulată de împotriva soluţiei de clasare emisă în 18.09.2020, în dosarului x, în datele de 23.12.2020 prin email constantin_x@x.com şi 28.12.2020 (prin Poşta Română).

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 863 din 2 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 863 din 2 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând, admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul - reclamant, invocând prevederile art. 45 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 şi ale art. 45 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, a susţinut că, între 30.12.2020 (când s-a primit apelul său, semnat olograf, prin Poşta Română) şi 11.01.2021 (când s-a emis decizia C20-1712), au existat ambele exemplare de apel transmise la dosarul x; conform Legii 317/2004 şi a Regulamentului Inspecţiei Judiciare, când sunt mai multe sesizări/acte identice, acestea se conexează.

A precizat că a trimis un apel, valid legal, semnat olograf, acesta regăsindu-se la dosarul x, în momentul în care s-a făcut cercetarea apelului său şi trebuia luat în considerare, înainte de a se emite o decizie în acel dosar.

De asemenea, a mai arătat că nu ştia că, după emiterea rezoluţiei inspectorului-sef C20-1712 prin care s-a clasat dosarul x, se va mai emite o a doua decizie - C21-11 - comunicata în data de 28.01.2021, tot de clasare a dosarului x, care era deja clasat prin prima decizie, astfel încât a promovat prezenta acţiune, plătind taxa de timbru de 50 de RON, fiind, aşadar, prejudiciat prin plata acestei taxe.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata - pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Deşi recurentul a invocat şi motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contractorii ori numai motive străine de natura cauzei"), în cuprinsul motivării cererii de recurs nu se regăseşte nicio susţinere care să poată fi subsumată acestui motiv de casare, neputând fi astfel analizat.

Analizând recursul declarat în raport cu aspectele de nelegalitate invocate în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Înalta Curte apreciază pentru următoarele considerente că recursul este nefondat.

Reclamantul, prin acţiunea introductivă a solicitat desfiinţarea rezoluţiei nr. C20-1712 emisă de Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, la data de 11.01.2021 de respingere a plângerii formulate împotriva soluţiei de clasare emisă la data de 18.09.2020, în dosarului x.

Făcând aplicarea prevederilor legale ale art. 45 şi art. 451 din Legea nr. 317/2004 la situaţia de fapt existentă în cauză, în mod corect instanţa de fond a constatat că pârâta Inspecţia Judiciară, reţinând că plângerea formulată de reclamant nu îndeplineşte condiţiile de validitate cerute de lege, respectiv nu avea încorporată semnătura electronică, a respins plângerea.

Potrivit art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001, "3. semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare, iar conform pct. 2 din acelaşi articol, 2. înscrisul în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar."

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică "în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii."

Se impune a fi menţionat că, potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, "înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată".

În concret, semnătura electronică, în accepţiunea legii, reprezintă date în format electronic, care sunt ataşate sau asociate altor date, tot în forma electronică, şi care servesc drept metodă de identificare. Semnătura electronică cu valoare legală oferă garanţia integrităţii, autenticităţii şi nerepudierii mesajelor şi documentelor electronice, făcând legătura neechivocă între informaţiile semnate şi semnatar.

De asemenea, mai trebuie reţinut că potrivit prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, în cazul neîndeplinirii condiţiilor de formă a unei sesizări se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

În mod corect pârâta a făcut aplicarea prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 şi a art. 7 din Legea nr. 455/2001 care stipulează că, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Se constată astfel că pârâta a respectat prevederile legale menţionate, comunicându-i reclamantului o rezoluţie de respingere a plângerii.

Susţinerile recurentului-reclamant că plângerea sa transmisă prin serviciile poştale ar fi trebuit să fie înregistrată sub acelaşi număr cu cea transmisă prin poşta electronică nu pot fi reţinute, nefiind incidente dispoziţiile legale pe care le invocă, care fac referire la înregistrarea sesizărilor adresate Inspecţiei Judiciare.

Mai mult, plângerea formulată de recurentul-reclamant care a respectat condiţiile de formă a fost în înregistrată sub număr nou, fiind analizate susţinerile invocate în cuprinsul acesteia, astfel încât în mod corect a reţinut instanţa de fond că reclamantul nu a suferit vreo vătămare, având posibilitatea să conteste rezoluţia nr. C2l-11 a Inspectorului-şef, de respingere a plângerii formulate împotriva rezoluţiei de clasare, printr-o acţiune distinctă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 863 din 2 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 mai 2022.