Ineligibility of salary expenses for failure to notify long-term project expert under EU-funded financing agreements

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 24.03.2017, reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice:

- anularea Deciziei nr. x/26.09.2016, de respingere ca neîntemeiată a contestaţiei reclamantei împotriva procesului-verbal de constatare nr. x/08.08.2016 prin care s-a stabilit un debit în valoare de 114.652 RON;

- anularea Procesului-verbal cu nr. x/08.08.2016 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă aferent proiectului x, cu titlul "Valorificarea capitalului uman din cercetare prin burse doctorale (ValueDoc)", cod SMIS 31942 si obligarea pârâtei la plata sumei de 114.652 RON, reprezentând contravaloare cheltuieli cu salariul doamnei A., declarată neeligibilă;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de promovarea prezentei acţiuni judiciare.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 4203 din data de 08 noiembrie 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei în vederea rejudecării, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului s-a arătat că în cauză nu se poate vorbi despre o neregulă, în sensul dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, ca urmare a lipsei notificării expertului contabil pe proiectul x, întrucât lipsa notificării contabilului angajat deja în proiect nu este de natură să producă vreun prejudiciu, câtă vreme salariul său a fost cuprins de la început în bugetul proiectului şi aprobat prin cererea de finanţare, iar acesta a prestat activitate pentru care era îndreptăţit la remuneraţie.

A mai apreciat recurenta că instanţa de fond nu a avut în vedere clarificarea nr. 463/D/28.03.2011, prin care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a reglementat situaţia expertului contabil/contabilului autorizat. Astfel, pentru trecut "persoanele care ocupă funcţia de contabil autorizat în cadrul echipelor de implementare a proiectelor (inclusiv la parteneri) vor fi considerate experţi în cadrul echipei de implementare şi vor fi plătite de la capitolul bugetar resurse umane", nefiind necesară notificarea lor, iar pentru viitor "introducerea/înlocuirea acestor persoane (expert contabil/contabil autorizat) se va realiza prin notificare de modificare a contractului de finanţare în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (14) lit. d)", fiind necesară notificarea atât a introducerii în proiect unor persoane pentru funcţia de contabil autorizat/expert contabil, cât şi a înlocuirii acestora.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 44/2011 privind clarificarea unor aspecte referitoare la implementetarea proiectelor de finanţare prin POSDRU 2007-2013, care la cap. I subpunctul 11 prevede că "este obligatorie notificarea experţilor pe termen lung introduşi în proiect şi ulterior înlocuirea acestora, cât şi modificarea echipei de management, cu respectarea criteriilor menţionate în cererea de finanţare aprobată".

4. Apărările formulate de intimat

Intimatul-pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman a depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legale a hotărârii primei instanţe şi a actelor contestate.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti a învestit instanţa de contencios administrativ cu solicitarea de verificare a legalităţii deciziei Deciziei nr. x/26.09.2016 şi a procesului-verbal nr. x/08.08.2016, prin care autoritatea pârâtă a stabilit că se impune recuperarea sumei de 114.652 RON, reprezentând valoarea totală a cheltuielilor salariale pentru doamna A..

Fiind învestită cu soluţionarea căii de atac promovate de reclamantă împotriva soluţiei de respingere a acţiunii, instanţa de control judiciar reţine că hotărârea atacată nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., căruia îi pot fi subsumate susţinerile recurentei, sentinţa primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale, în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, din actele şi documentele aflate la dosar, rezultă că între părţi a fost încheiat contractul de finanţare nr. x/29.11.2010 pentru implementarea proiectului "Valorificarea capitalului uman din cercetare prin burse doctorale (ValueDoc)", cod SMIS 31942 .

În urma verificării unei suspiciuni de neregulă referitoare la implementarea acestui proiect, autoritatea pârâtă a constatat că doamna A. este angajată de către liderul de parteneriat pe poziţia de contabil şi a fost remunerată de la categoria de cheltuieli cu resursa umană fără a fi notificată ca expert în cadrul proiectului, împrejurare care, împreună cu alte aspecte, care nu fac obiectul prezentei cauze, a condus la emiterea procesului-verbal de constatare nereguli şi de stabilire creanţe bugetare contestat.

Principala critică formulată de recurenta-reclamantă şi apărare în faţa instanţei de fond vizează instituirea obligaţiei de notificare a persoanei care ocupă funcţia de contabil prin acte ulterioare încheierii contractului de finanţare, din a căror interpretare reiese faptul că în cazul doamnei A. nu era necesară o astfel de notificare.

Înalta Curte nu poate primi interpretarea dată de recurentă dispoziţiilor relevante din clarificarea nr. 463/D/28.03.2011 şi din Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 44/2011 şi, contrar susţinerilor recurentei, constată că obligaţia de notificare în scris a OIPOSDRU în caz de "înlocuire sau introducere de membrii noi în echipa de management sau a experţilor pe termen lung din cadrul echipei de implementare a proiectului" reiese, în primul rând, din clauzele contractului de finanţare semnat şi asumat de reclamantă, respectiv art. 9 alin. (14) lit. d).

De asemenea, în Ghidul solicitantului POSDRU 2007 - 2013, la pct. 3.2 referitor la echipa de implementare a proiectului se menţionează ce se înţelege prin expert pe termen lung şi expert pe termen scurt, experţii pe termen lung fiind cei care sunt responsabili de realizarea unor activităţi pe o perioadă de minim 6 luni consecutive.

Instanţa de fond a reţinut, în mod corect, că doamna A. putea fi angajată pe poziţia de contabil în cadrul proiectului, iar salariul său putea fi inclus la capitolul bugetar "resurse umane" al proiectului, însă, dată fiind durata contractului său de muncă, mai mare de 6 luni, ea trebuia să fie menţionată în echipa de implementare a proiectului printre experţii pe termen lung.

Cum doamna A. nu a fost menţionată cu ocazia depunerii cererii de finanţare şi încheierii contractului de finanţare şi nici nu a fost notificată ulterior, autoritatea pârâtă a constatat, în mod întemeiat, că sunt neeligibile cheltuielile cu salariul acesteia.

Instanţa de control judiciar constată că este nefondat şi argumentul recurentei vizând lipsa prejudiciului în contextul în care salariul contabilului a fost cuprins de la început în bugetul proiectului, câtă vreme din interpretarea coroborată a legislaţiei comunitare şi naţionale relevante în materie, reiese faptul că obligaţia de recuperare a fondurilor U.E. intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, iar potenţialitatea prejudiciului este suficientă prin sine însăşi pentru a conduce la stabilirea neregulii, nefiind necesară producerea efectivă a unui prejudiciu.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa recurată nu este afectată de nelegalitate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Universitatea Politehnică din Bucureşti împotriva sentinţei nr. 4203 din data de 08 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2021.