Nullity of cassation appeal for failure to state grounds within statutory deadline

Şedinţa publică din data de 25 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au fost înregistrate recursurile declarate de recurenta-reclamantă A. şi de recurenta-pârâtă B. împotriva încheierii din 22.06.2020 şi a sentinţei civile nr. 2784 din 07.07.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

2. Încheierea atacată

Prin încheierea din 9 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, constatând că dezlegarea pricinii depinde de soluţionarea recursurilor formulate în dosarul nr. x/2017 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea recursurilor formulate în cadrul acestui dosar.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei încheieri, reclamanta A. a formulat cerere de recurs, în cadrul căreia a menţionat că motivele de recurs urmează a fi depuse după redactarea şi comunicarea încheierii de suspendare.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii dispusă la alin. (3) al aceluiaşi articol, cererea de recurs necuprinzând motivele de nelegalitate pe care se întemeiază.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerinţa de la alin. (1) lit. d) este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Totodată, potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părţilor.

Aminteşte instanţa de control judiciar şi că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ. recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., iar conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8, acestea menţionând ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Prin urmare, recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ. ori a reluării prezentării situaţiei de fapt, condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Astfel, deşi în speţă există formal declaraţia de recurs, nu se indică care sunt motivele de nelegalitate a încheierii recurate iar reclamanta nu a procedat nici ulterior la motivarea căii de atac, astfel că, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond este imposibil de realizat.

În concluzie, având în vedere că motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare şi trebuie să vizeze nelegalitatea hotărârii atacate, Înalta Curte constată că recurenta A. nu a formulat nicio critică împotriva încheierii atacate, înregistrând doar declaraţia de recurs, înregistrată la data de 25.11.2021, în cuprinsul căreia a menţionat că urmează să depună motivele de recurs după comunicarea încheierii, motiv ce nu au fost depuse nici până în prezent.

Prin urmare, din această perspectivă, recursul declarat este inform din punct de vedere procedural şi, ca atare, nu satisface exigenţele pentru validarea acestuia, Înalta Curte urmând a face aplicarea sancţiunii nulităţii.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 din C. proc. civ. raportat la art. 489 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de recurenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 9 noiembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2022.